Mulțumesc!

Mulțumesc pentru încurajări, pentru că-mi sînteți alături.

Zice că am consumat 3 giga și nu mai am loc de loc.

Nici măcar o poză nu mă mai lasă să pun. măcar că am șters 30 de postări din 2010 și 2011, cu muzică, presupunînd că ocupă mai mult spațiu.

Numai infinitul este infinit, restul încep și se termină.

Se pare că, în cazul meu, acum s-a terminat.

Asta este.

Sînt un învins

Invins de sistemul vechi, de cel nou și de viață.

Elev de liceu,am spus că este aberant că se studiază la Filo, la literatură comparată, congresele.

Am fost luat de la școală, dus la psihiatrie unde mi-au făcut șocuri electrice, apoi m-au trimis la muncă. După patru ani am avut voie să merg, din nou, la liceu, la seral, dar nu mi s-au recunoscut cei trei ani de la zi. Am luat-o de la început.

Mi-a spus securistul fabricii unde munceam, după ani, că nu-i important ce am spus ci ce a spus cel care m-a reclamat.

Mi-au interzis să cînt ( muzică decadentă), mi-au interzis să scriu sau să public ( redactorul șef de la Steaua, dl.Aurel Gurghianu, a fost trimis în concediu de creație și i s-a luat funcția de la Steaua, pentru că m-a publicat) și au venit acasă, mi-au luat manuscrisele și le-au distrus în fața mea.

N-am avut voie să merg mai departe la studii superioare.

Mi-am văzut de muncă, m-am căsătorit și mi-am văzut de viață. Mi-au lăsat, totuși, ceva, părul mare și muntele.

După 89, m-a învins noul sistem, deși vechi. Aceiași Mărie, cu altă pălărie.

N-avea importanță ce experiență, ce cunoștințe am. Nici că eram atestat pe țară ca expert import-export, patronatul și guvernele țării mi-au tras-o și ultimii 10 ani am muncit pentru minimum pe  economie, căci la 55 de ani eram prea bătrîn pentru a mă angaja cineva în altă parte.

Ne-am pensionat. Întîi eu, apoi și soția mea și ne-am bucurat împreună de  libertatea oferită ca pensionar, trei luni și-apoi m-a învins viața. Mi-a luat tot ce iubeam și respectam .Mi-a luat-o pe soția mea și încă într-un mod cumplit.

Plănuiam, printre altele să luăm legătura cu Adrian (Buceginatura) și să mergem împreună în Bucegi.

Nu mă mai interesează nimic, nu mai vreau să public ceva, nici să șlefuiesc pietre, doar poze mai fac și merg mai departe din inerție.

Blogul o să-l mai las deschis un an și-apoi îl sterg.Nu mai interesează pe nimeni dacă nu îl ții la zi. Am văzut asta la blogul soției care în acest an care a trecut a fost vizitat de trei sau patru ori.

Citiți-l pe Florin ( născut pe lista neagră) și poate vă ajută să vedeți mai clar ce se întîmplă. Eu sînt unul din exemple.

Bucurați-vă de puțin sau mult, dar împreună cu cei pe care îi iubiți și respectați.

Să fiți fericiți!

Stau desculț

Stau desculț

Poate-i mai simt căldura pașilor

De-ale gurii

Într-un sat de pe lîngă Cluj.

Badea Vasile îl întreabă pe badea Gheorghe  ce-i ăla prin care se tot uită.

E un binoclu.

Bine, bine, da ce-i ăla, la ce folosește?

Păi, uite, cu el vezi departe de parcă ar fi lîngă tine.

De exemplu, aseară m-am uitat la tine și te-am văzut cum faci dragoste cu nevastă-ta.

Ha, ha, nu-i bun de nimic.

Aseară n-am fost acasă, am fost în Cluj…

De-ale gurii

La o mănăstire din Ardeal.
Lui Todor i s-o părut că cel mai bun lucru îi să să călugărească. La cea mai apropiată mănăstire era în vigoare jurămîntul tăcerii. Cînd o ajuns Todor, starețul i-o spus:
– Poți rămîne cît vrei aici la mănăstire, cu o condiție: nu vorbești nimic, decât dacă te întreb eu.
Trece un an și starețul îi zice lui Todor:
– Acum, poți să spui două cuvinte.
– Patu’ tare, zice Todor.
– A, bine, voi pune să ți-l schimbe.
După încă un an:
– Acum, poți să mai zici două cuvinte.
– Mîncare rece, zice Todor disperat.
– A, bine, o să se rezolve.
Mai trece un an:
– Ai din nou dreptul la două cuvinte.
– Mărg acasă.
– Ăsta-i cel mai bun lucru. De tri ani de cînd ești aici, n-ai făcut altceva decît să te tăt plînji…

Am pus poze

M-a tot bătut la cap un prieten să pun poze pe site-uri cu vînzare, că tot am destule și mai ies și ceva bănuți dacă se vînd.

Am ales unul  și cînd să selectez limba, n-am găsit-o.Este engleză, franceză,…turcă,tailandeză, maghiară, dar română nu.

No, hai să las engleza.

Buun! Adaug poze, vreo 80 și aștept.Pînă una alta hai să citesc ce le trebuie la ăștia.Si tot citind aflu că trebuie să selectez o poză, să-i dau titlu, să selectez o categorie, să fac o descriere ( în engleză) cu minimum șapte cuvinte și să pun minimum șapte taguri.După aceea urmează să fie procesată de ei și…din 80 de poze mi-au ales 2.

Ba că are zgomot de imagine, zgomot de culoare,ba că aparatul cu care am făcut poza e vechi, ba că nu mă exprim corect în engleză.

Am scris și că sînt google translate, dar …

Am intrat și pe alte site-uri, dar tot așa de mult ai de lucru și tot atît de multe pretenții au.

Păi dacă nu le trebuie poze făcute de profesioniști la ce naiba atîtea pretenții?

Tot îmi cer un cont în care să-mi livreze banii.Adică 10% din prețul de vînzare din care scad și taxele ( impozitul din SUA) și ce rămîne, cîțiva cenți îmi vor aparține.

Prietenul meu a cîștigat pînă acum 1,5$ în trei ani.

M-ai făcut invidios milionarule! I-am spus.

https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/

???

M-au întrebat ce-i țara
de Mihaela Moisescu

M-au întrebat ce-i țara și ce mă ține-acasă
„De ce înduri o viață așa de dureroasă?”
Și m-am uitat în stânga și m-am uitat în dreapta
Și am știut că țara-i atunci când pâinea-i gata!

Atunci când stau în poartă și-mi văd vecinul bine,
Atunci când cântă cucul în stejărel, la mine!
Atunci când mulg căprița și când îmi râde zarea,
Atunci când stau pe prispă și-ascult privighetoarea!

E locul unde doarme mămica mea frumoasă,
E miriștea săpată și este a mea casă,
E doina ce m-alină în zi de sărbătoare,
E rugăciunea spusă în strană când mă doare!

Chiar eu sunt țara mea, eu și cu al meu renume
Nu știu cum aș putea să fiu pribeag prin lume!
Și chiar de aș pleca…mereu eu m-aș întoarce
Acolo unde stă pisica mea și toarce!

M-au întrebat ce-i țara și le-am răspuns așa
Că țara mea e limba, și e tradiția,
Istoria și portul, și oamenii mei, frate!
E pâinea coaptă-n vatră, gradina cu de toate!

De-ale gurii

Era să fac infarct

Ca în fiecare seară iau testul covid din frigider ( Ardeal 54 de grade) și mă testez cu un țoi.

Hopa! Nu tu gust, nu tu miros, nu tu tărie…

Gata, mă și gîndeam cui las sculele de pescuit.

Noroc cu nevasta.

– Vezi că ți-am pus pălinca pe balcon că nu mai aveam loc în frigider pentru apa plată!

De-ale gurii

Două doamne în vîrstă.

-Mi-am cumpărat un aparat auditiv nou.

-Cît a costat?

-Joi.Joi l-am cumpărat.

 

Două prietene.

-Tu îl recompensezi vreodată pe soțul tău?

-Sigur.Uneori tac.

Conversație

Am fost vecin cu voi ..dar acum unde mergeți sa .grătare sucuri beri plimbari si mai multe ? La doi trei pasi is băști din pulitie civili ca sa privească sa se documenteze la tara de unde or venit nu aveau vizionare din cauza oilor vacilor nu scriu si porcilor ( nu ma refer la toți ( școală gratis haine gratis cazare gratis mâncare gratis salarii si bonusuri ) is prosti ca lucra in politie ???

Nu înțeleg.

am scris…de când sa modernizat cartierul referitor la micro doi ..si încep școlile is foarte multi care se …..cu țigări cu prafuri si placerile lor de visători in afara lor is multi ce lucra in politie ( ca sa înțelegi ) dar is îmbrăcați civil… Si la oameni in vârstă sau copii ii întreabă ce or văzut ce or auzit si ce stiu despre….. ( acum ați înțeles?) asta ii cartierul  se …. Toți intre ei

N-am înțeles nimic din ce spune d-l Rus. Eu stau chiar langa parc,dar n-am văzut așa ceva. Poate după 4-5 beri incepi sa vezi tot felul de „conspirații”!

D na eu nu șanț prieten cu berea ar trebui sa va uitați la .cat costa un .marttel 780 ml cu dop de pluta învelit in plumb si vedeți gusturile .nu toate….a omului care ia scris d nului