De-ale mele

Sîmbătă am fost.

Ne-am dus la unguri după tutun.

Am pornit cam tîrziu de acasă, pe la 10 şi pe ploaie. Dar drumul a fost uşor, pe la Ciucea nu mai ploua, dar sufla tare vîntul, de trebuie să ţin tare de volan şi dacă mai si trecea cîte un camion simţeam că se opreşte maşina.

De la frontieră am mers încet.Unu, că  sufla foarte tare vîntul şi doi, că este restricţie de 60km/oră pe primii 10km.

Baiul e că pe sensul înspre  ţară era o coloană de Tir-uri de 15 km.Adică, în Ungaria cînd e zi naţională sau liberă din diverse motive pentru toată lumea, camioanele au interdicţie de circulaţie.Să poată populaţia să circule în linişte, dacă vor să se plimbe cu maşina.Si normal, cînd le-au dat drumul s-au adunat din o grămadă de frontiere, a traversat în viteză ţara( că ei au autostrăzi) şi s-au aşezat la rînd la frontiera noastră.Asta înseamnă că la întoarcere va trebui să o luăm pe rute ocolitoare.

Buun! Am ajuns la destinaţie, omul ( vînzătorul) anunţat din timp a venit la magazin- căci acolo sîmbătă de la 12 şi duminica toate magazinele sînt închise- ne-a dat marfa, t şi în discuţii  în ungureşte şi romîneşte în legătură cu rutele de întoarcere am plătit şi ne-am văzut de drum.

Ne-a zis Csabi, că ar fi o ieşire spre vama Marghita, dar drumul pînă acolo este foarte rău.

O oprire la un supermaket din afara oraşului şi la drum.

Cam după 10 km, poliţia ne-a dirijat pe o rută ocolitoare.Atîta doar că nicăieri nu scrie OCOLIRE şi trebuie să mergi pe pipăite.Noi şi încă două maşini -una de Italia  şi una de Bihor- am tot pipăit pînă ce, după 30 de km, am ajuns la poliţiştii care ne-au dirijat.

Noroc că un poliţist a dat explicaţii amănunţite unui sofer cu un Volvo şi ne-a zis să-l urmăm.

Fraţilor, ăsta , bag sama că era nervos rău şi tare grăbit, că mergea foarte  repede.Am accelerat şi eu, dar drumul este extrem de rău.Noroc că nu circula nimic din sens opus şi puteam merge cînd pe stînga, cînd pe mijloc, cînd pe dreapta.Accelerări, frînări, curbe.

Ocolirea ne-a costat  cam 80km.

Am fost tentat să comentez la graniţă şi despre drumuri şi despre lipsa indicatoarelor de ocolire, dar am fost sfătuit să-mi văd de drum, căci exista riscul să mi se dea interdicţie de intrare la ei pe o perioadă de timp.Căci, se pare că  nici autorităţi de la ei nu le place să le aminteşti că nu-şi fac treaba.

Fără alte probleme am ajuns acasă şi ne aştepta un mesaj de la Csabi, proprietarul magazinului din Ungaria.

Işi cerea scuze că ne-a dat rest cu 10000 de forinţi mai puţin.

Ar fi putut să, orice. Căci noi nu ne-am făcut monetarul, plus că am făcut ceva cumpărături şi de la supermarket.Plus că ne este relativ greu să facem calcule, tentaţi să transformăm în lei.Plus că am fi putut să-i pierdem…

Clar, este un om extrem de corect şi după ce şi-a făcut casa ne-a  scris mesajul cerîndu-şi mii de scuze.

Frumos!

Altceva.M-am întrebat cum îşi rezolvă ei cîmpurile, căci n-am văzut nici un foc.Nici fum, nici urmă de ars. Si au ceva cîmpii pe acolo.Adică, cam cît vezi cu ochii.

Reclame

Ce să alegi

Spunea Dada intr-un articol că nu vei găsi arheolog care să scrie literatură pe înţelesul tuturor.Ei au doar lucrări de specialitate pentru specialişti din acelaşi domeniu.
Am anexat aici un fragment ( mai uşor )dintr-o lucrare  de specialitate , încercînd să le sugerez celor care vor să facă prospectări geologice din pasiune pentru pietre, să studieze, să se familiarizeze cu denumirile , cu terminologia şi asta doar pentru a şti ce să alegi cînd îţi pică în mînă un tratat de geologie, mineralogie, petrografie etc.
De specialitate.
…Toate aceste văi străbat roci ale complexului ofiolitic intrus de corpuri subvulcanice de
andezite cuarţifere cu amfiboli şi biotit (bazinul văii C) şi andezite
amfibolice de tip F B
Aluviunile ambelor văi (C şi R) conţin fragmente de
silicolite, mai precis fragmente de ofiolite traversate de filonaşe cu calcedonie
şi cuarţ; frecvenţa însemnată a acestor eşantioane şi originea hidrotermală
conduc la ideea unei relaţii genetice între activitatea hidrotermală asociată
magmatitelor neogene şi ofiolite, care în multe situaţii ar reprezenta roca
suport hidrotermalizată (mineralizată).
În acest perimetru s-a identificat:
– Cuarţ microgranular dispus sub formă de filonaşe-filoane în roci
ofiolitice; grosimea acestora este de ordinul centimetrilor (< 5 cm) şi se dispun,
de regulă, paralel între ele; mai rar se observă silice masivă (nodulară) de
culoare cenuşie neomogenă cu microstructură fibroasă (Pl. V, fig. 9).
– Silice masivă de culoare cenuşie, cu aspect pătat, rezultat prin
repartiţia zonală şi neomogenă a intensităţii culorii cenuşii. Pe alocuri
silicea conţine microalveole. Spărtura este neregulată, concoidală. Studiul
microscopic relevă următoarele aspecte: silicea de culoare intens cenuşie
corespunde varietăţii amorfe, iar cea cenuşie varietăţii microgranulare formate
prin recristalizarea primei varietăţi. În urma recristalizării şi remobilizării
silicei apar zone cu structură fibro-radiară în centrul cărora se remarcă,
adesea, cuarţ microgranular. Fisuri submilimetrice umplute cu silice de terţă
generaţie care străbat masa silicolitului apar rar.
– Filonaşe de cuarţ de culoare albă cu textură în benzi (prinse în
masa andezitelor piroxenice), asociate cu carbonaţi şi uneori cu epidot şi
zeoliţi. Mineralizaţia filoniană a andezitelor piroxenice se compune din
agregate microgranulare de calcit, însoţite de cuarţ microgranular, dispuse
sub formă de venule în masa carbonatică. Sporadic apar fragmente de
rocă şi cristale individuale de plagioclazi etc., în silicea compactă. Piroxenii
sunt calcitizaţi marginal şi pe fisuri; local calcitul este substituit de cuarţ.
– Filonaşe de cuarţ cenuşiu slab verzui (3,5 cm grosime) prinse în
andezite se observă frecvent în aluviunile văii C de la H. La
microscop roca gazdă se dovedeşte a fi un andezit hipabisic cu textură
fluidală. Zona de contact cu roca este formată din benzi de calcit
microgranular în care se află sporadic granule de epidot, rezultat în procesul
de reacţie (aport de calciu) cauzat de soluţiile hidrotermale. Spre interiorul
filonului se dezvoltă în continuare o bandă de grosime redusă (cca 0,5 cm)
constituită din cuarţ microgranular în amestec cu calcit, după care se
dezvoltă o zonă de cuarţ microgranular traversat de vinişoare de calcit,
local calcit şi epidot. Analiza microscopică a filoanelor asociate andezitelor
piroxenice sugerează următorul proces: soluţiile hidrotermale bogate în
SiO2 s-au depus pe fracturi, ulterior fiind mineralizate cu calcit (Pl. V, fig. 10).
În procesul de reacţie carbonat-silice s-a format epidot în zona marginală,
remobilizat ulterior împreună cu calcitul pe fisurile din masa silicei.
Varietăţile de cuarţ fibros roşiatec (tip carneol), asociat cu cuarţ alb,
remarcate în acest perimetru, prezintă interes gemologic major, ca şi
concreţiunile de silice (<5 cm Ø) întâlnite, deocamdată, numai în aluviuni
(valea C, H). Asociat ofiolitelor din regiune se află şi varietăţi
de opal.
Concluzii
În regiunea cercetată s-au conturat cinci perimetre cu silicolite
geme. Valoarea economică a substanţelor minerale identificate constă în
calităţile tehnice (duritate, grad de lustruire) şi estetice (culoare, microtexturi şi
structuri, incluziuni). Ocurenţe mai importante sunt cele din perimetrele
H şi B.
Între gemele fine menţionate, importanţă economică manifestă:
calcedoniile filoniene şi concreţionare de la H, gheizeritele policrome
de la B, jaspurile roşii din sectorul C B, precum şi unele apariţii
de silicolite geme din sectoarele văilor L şi C, .
Prelucrarea acestor silicolite sub formă de geme cu geometrie diferită
se pretează în calitate de piatră montată în inele, brăţări, cercei, butoni,
brelocuri, mărgele etc.; totodată se pot confecţiona obiecte de artă pentru
interioare, deosebit de spectaculoase.
Fragmentul pe care l-am ales este, pe undeva, pe la mijlocul lucrării.
Succes!

Vine

Verde

Poza 242

Pofte

Eram copil.Cred că prin clasa întîi, cam acolo. Sora mea mai mare avea de mers la o prietenă şi m-a luat şi pe mine.

Ajunşi, pe mine m-a plantat în bucătărie, la masă, să o aştept pe mama fetei să-mi pregătească nişte dulceaţă de trandafiri, că ştia că-mi place, în timp ce ele se distrau şi povesteau de-ale lor.

Pe masa din bucătărie trona o fructieră plină cu fructe atît de frumoase că nu-mi puteam lua ochii de la ele.Mai ales două pere.Erau mari, roşu cu auriu.Orice aş fi făcut, privirea mi se întorcea la ele şi înghiţeam în sec.

S-au prins fetele şi mi-a zis Adriana să-mi iau ce vreau eu de acolo.

M-am repezit ca vulturul, am  luat o pară şi am muşcat din ea ca unul care n-a mai mîncat nimic de un an.

Am crezut că-mi sar ochii din cap.Îmi încercam dinţii să văd dacă mai sînt acolo sau dacă se mişcă.Fructele din fructieră erau din gips şi frumos şi real vopsite, că ziceai că sînt vii.Încă nu apăruseră cele din plastic.

O săptămînă au rîs fetele de mine.

Am primit atunci o grămadă de fructe şi bineînţeles că şi pere care, chiar dacă nu erau la fel de mari şi de frumoase, erau dulci şi zemoase.

De cîte ori se întîlnesc fetele, cam din zece în cinşpe ani, îşi amintesc şi îmi amintesc şi mie, dacă sînt prin preajmă, de păţania mea.

 

De-ale mele

Nu dau sfaturi.

Mă refer la a sfătui pe tineri ce să facă sau să nu facă pentru ţară, pentru viitor.

Si am să explic de ce, după ce fac un scur pomelnic.

Bunicii şi o parte din părinţii noştri au reconstruit ţara după război.Că le-a convenit politica ori nu.

Cealaltă parte a părinţilor noştri au industrializat ţara, au  construit  fabrici, uzine, hidrocentrale, şesele, căi ferate şi nenumărate altele.Că le-a convenit politica sau nu.

Noi şi cîteva generaţii după noi, am continuat cu construirea, am dat de lucru şi locuinţe tuturor, dar am şi plătit datoria ţării.Am plătit-o cu frig, mizerie, întuneric, şi foamete de parcă noi am ieşit din război.Că ne-a plăcut politica ţării ori nu.

Tot noi am făcut şi Revoluţia.Să nu-mi vorbiţi de aranjamente naţionale şi internaţionale.Cei care au ieşit în stradă, cei care au murit atunci nu ştiau de nici un aranjament, doar că TREBUIE să fie atunci acolo.

De ce nu dau sfaturi?

Pentru că noi ne-am asumat revoluţia, dar nu şi ce a urmat.Cu toate că am fost, toţi ( sau aproape) de acord cu  Proclamaţia de la Timişoara, nu am aplicat-o.

Iar rezultatul se vede acum.

Deci, lăsîndu-le o astfel de moştenire, cum să mai pot să  dau sfaturi?

Sper doar să-şi dea seama singuri că cu ieşitul în stradă, la noi în ţară, nu se rezolvă nimic.