Fără alte cuvinte

The days are passing slowly, since you’ve gone
Your memories are all I have, yes, I have
I sit here waiting but you’ll never show
Without you I can’t carry on, ooh my baby

 

The endless hours of heartache, waiting for you
My summer love has turned to rain, all the pain
The silent emptiness of one-sided love
My life means nothing now you’ve gone, ooh my baby

Black Sabbath She s gone

Pe deal și prin pădure

Cețurile specifice zonei noastre

Cineva te vede

Tocmai m-am așezat și eu, ca omul, să fumez o țigară, cînd l-am văzut pe ăsta

Să nu mă simt singur

Copacul veveriței

Ultima încercare

Am micșorat pozele cît se poate, am șters poze din biblioteca media.

Eram pe deal și prin pădure cu gîndul că, poate vedem amîndoi frumusețea din jur.

Pe un copac mi-a apărut imaginea asta.

Începe

Păduri

In afară de cea de la Baciu, mai sînt și alte păduri împrejurul Clujului în care ne te prea simți în apele tale, nu prea zboară păsări pe acolo, nici goange  sau furnici nu prea sînt și unde nici pozele nu ies ca lumea.

Copac spectru. In suferință.

Constatări

De vreo lună, dacă nu și mai mult n-am mai văzut prin cartier vrăbiuțe,pițigoi sau mierle.Era plin de ele și-acum nu mai vin cînd împrăștii pe jos cu arpacaș.Doar porumbeii, corbii și ciorile.

Imi lipsește vînzoleala  vrăbiuțelor de prin tufe și certurile lor pe cîte un bob de arpacaș.

Or fi dat ăștia cu ceva pentru goange și au îndepărtat micile zburătoare? Căci în cealaltă parte a orașului am văzut cîteva.

De cîțiva ani avem veverițe prin cartier și prin parcul cartierului.

Au fost două, dar se înmulțesc, iar oamenii au grijă să nu le lipsească hrana.

Odată cu toamna a revenit ceața la Cluj și odată cu frigul, a revenit și chiciura.

Culori de toamnă la Cluj

Casă în roșu de vînzare

Pe deal

Împreună cu un prieten ne-am luat picioarele la spinare și… cu autobizul pînă în Feleac și de acolo pe jos spre Observatorul astronomic și mai vedem noi.

Normal, ne-am dus să facem poze și cum era foarte frig dimineața ne-am îmbrăcat gros. După ce am circulat, am urcat și coborît și s-a și încălzit afară aveam prea multe pe noi.

Oricum, ne-am plimbat prin pădure, am făcut poze și ne-am întors pe jos acasă.

Chiar mi-a zis prietenul că n-ar fi rău să mai vină cu mine, că i-a zis doctorul că ar trebui să mai slăbească și și-a luat ceas pentru numărat pașii, că trebuie să facă 5000 de pași pe zi.

A doua zi l-am chemat din nou la o mică ieșire, dar a spus că-i gata .Poate săptămîna viitoare…

Clujul văzut de pe Feleac

Observatorul

Buhă?