Amintiri

Cum zice Tom Hanks într-un film, dimineața mă dau jos din pat și respir toată ziua.

Noroc cu amintirile.

https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/

Fără cuvinte

https://fosile.wordpress.comhttps://fosile.wordpress.comhttps://fosile.wordpress.comhttps://fosile.wordpress.comhttps://fosile.wordpress.comhttps://fosile.wordpress.comhttps://fosile.wordpress.comhttps://fosile.wordpress.comhttps://fosile.wordpress.comhttps://fosile.wordpress.com

Astăzi

Astăzi am luat-o de braț ( în gînd) și am pornit într-o plimbare prin cartier.

Să ne bucurăm împreună de împrejur.

https://fosile.wordpress.comhttps://fosile.wordpress.comhttps://fosile.wordpress.comhttps://fosile.wordpress.comhttps://fosile.wordpress.comhttps://fosile.wordpress.comhttps://fosile.wordpress.comhttps://fosile.wordpress.com

Pentru ea.

Azi am fost la Făget.

Un loc unde ne-am petrecut multe clipe plăcute împreună.

Din păcate, fără cățelușă, căci n-are cine să o țină în brațe, în mașină, iar în spate nu stă.

De două ori am simțit-o lîngă mine.

https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/

24 ianuarie

https://fosile.wordpress.com/

Pentru mama, de ziua mea.

https://fosile.wordpress.com/

Azi

La mulți ani, România!

In caz că mai rămîne ceva după ce dispar Iohannis și gașca.

https://fosile.wordpress.com/

România de azi.

La Cluj n-au deschis tîrgul tradițional de Crăciun.

La cîtă lume se flendurește prin oraș după masa și seara, puteau să-l deschidă fără probleme.Nu de alta, dar se mai vede om cu om, mai aude sau spune o poveste, mai bea un vin fiert în încercarea de a recunoaște ochii dintre căciulă și mască.

Azi mi-am făcut pașii printre dantele de chiciură . Normal că am mers și la magazin să iau ceva.Acolo, bag samă că era ora cînd ies vîrstnicii, că era plin de ei.

Dă unul din spate cu căruciorul peste mine și-mi spune să fiu atent.

La casă am nimerit în spatele lui.I-am spus că o să-mi iau oglinzi retrovizoare, data viitoare.

S-a uitat nervos la mine și am recunoscut un vechi prieten.De pe la 20 de ani.

Am vrut la un moment dat să-i dau niște poze vechi, dar n-avea timp.Încă le mai am selectate pe un stick.

Ce se mai schimbă oamenii.

M-a întrebat dacă mi-a cerut el pozele.Nu, dar dacă tot le-am selectat de pe nenumăratele filme, m-am gîndit că te-ar bucura să le ai.

-Le-am cerut eu?

-Nu.Le vrei?

N-a răspuns.

E drept  că nu mai este cum era în tinerețe.Frumos, suplu, cu plete..

Acum e rotund ca luna plină, iar pe cap e tot ca luna, bec.

Ne-am văzut fiecare de drum.

https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/

Parcul

Mă plimb ades prin parcul adolescenței mele.Parcul de la capătul blocului.

Atunci era mai mult un deal gol pe care se plantau copaci- niște nuiele .

Acum, o oază de liniște.Mai ales că e toamnă, ceață.

Prima poză e din 1969 .

https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/

Dimineață de duminică, la Cluj.

https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/

O zi mohorîtă de toamnă

Ajuns în micul parc de la lac, după ce îți iei o cafea, te așezi pe un capăt de bancă udă și la o țigară doar stai.

Puțini plimbăreți, puțini copii, doar o rață și un pescăruș.

Asculți muzica de relaxare pe fondul zgomotelor aspiratoarelor și suflătoarelor de frunze.

Apoi te îndrepți prin cartierul, parcă, pustiu spre casă.

O zi mohorîtă de toamnă.https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/