Iarba fiarelor

Am găsit-o cu ani în urmă, împreună cu soția și mergeam în fiecare an să culegem.

Acum am fost singur și am cules pentru ea.

Nu știu care-i denumirea ei, dar în popor nu-i prea iubită căci nici animalele n-o mănîncă și în plus, tocește coasa.

Mai e denumită și iarba fiarelor și zice legenda că are puteri mari, atîta doar că dacă nu știi formula sau descîntecul e doar o iarbă ornamentală.

Mirosul

Intotdeauna cînd mergeam cu mașina Cola stătea în brațele Ei.

Sub nici o formă nu voia să stea în spate. Făcea scandal ( lătra), se agita, încerca să vină în față.

Ca să nu fie zgîriată sau cînd Cola era udă, soția își punea în brațe un prosop mare, de baie și pe el stătea cățelușa.

După ce am rămas numai noi doi, aș fi vrut să o duc cu mine pe deal, dar nu stătea în spate, se agita…

Mult timp prosopul a fost în portbagaj, dar nu știu de ce , la un moment dat, l-am pus pe bancheta din spate.

Intr-una din zile am mai încercat o dată, poate reușesc să o duc în Făget, într-un loc unde am fost toți trei de nenumărate ori.

Am pus-o în spate și cînd a găsit prosopul și-a lipit nasul de el și s-a așezat acolo. A stat cuminte. In Făget am coborît, dar… se uita  des în urmă și după cîțiva metri n-a mai vrut să meargă și s-a întors la mașină.

Se uita să vadă de ce nu vine și mirosul cunoscut, mirosul drag, să fim din nou împreună, toți trei.

Ne-am întors.

Acasă a căutat-o în bucătărie, în baie, pe balcon.

Incă o căutăm amîndoi, încă o așteptăm.

Nori și flori

Azi este ziua ei

Poza este din 1983 cînd a împlinit 20 de ani.

De călătorie

Dacă vă duc pașii prin zona Zarandului, la doi km de Brad, în mica localitate  minieră ( minele s-au închis) Criscior, dl. Toda a deschis un muzeu în care își expune colecția de pietre culese și prelucrate de el.

Muzeul Mineral Toda.

Odihnă pentru ochi și suflet.

Intrarea este liberă și se pot face și unele achiziții.

Pun și cîteva poze, cam nereușite.

Hai hui

Pentru

La poale de Retezat

La poale de Retezat așteaptă un înger.