De-ale mele

La început de an, ca în fiecare an, am primit o înştiinţare de la primărie în care erau explicate o grămadă de chestii.Printre ele ziceau de impozit pe parcare.

Păi, dacă plătesc impozit pe parcare, de ce îmi iau în fiecare an şi abonament?

Baiul e că am aruncat înştiinţarea aceea, dar  am zis că întreb cînd merg să-mi  fac abonament pe anul ăsta.

Primăria de cartier, cîteva doamne de-a cuiva- că nu-mi închipui că angajează pe oricine- care să facă puţin pentru salarii mari.

Am întrebat şi mi-a răspuns

Ăăăă, noi nu ştim aşa ceva, dar avem un birou de Relaţii cu publicul.

Si unde-i birou acela, am întrebat eu?

Aici, dar nu-i nimeni.

Da unde-i persoana?

Pe teren.

Cum naiba sînt relaţiile alea cu publicul, pe teren?

Ăăăă, păi, mai are şi alte treburi.

Si publicul?

Ăăăă…

Mi-am făcut abonamentul şi am plecat.

O să-l întreb pe primar.

Aştia nu-s normali.

Aştia fiind Primăria sau Consiliul local sau cine naiba administrează parcările în Cluj.

Trebuind să ajung la Chirurgie I, normal că am ales să parchez în parcarea primăriei.Cea din piata Lucian Blaga, din spatele primăriei.

Si asta, ca să nu ocolesc jumate Clujul pentru a ajunge pe str.Clinicilor unde nu-i sigur că aş fi găsit loc de parcare şi…

Buun!

Ne-am zis că ora de parcare în centru fiind 2,50 lei, iar maşina a stat acolo o oră şi cinci minute, ne costă cam trei lei.

Am muţit cînd am văzut că automatul de la ieşire m-a taxat cu 7,50 lei.

Acum înţeleg de ce parcarea este aproape goală, iar în jur pe străduţe şi pe trotuare e plin de maşini.

Dacă aşa  procedează cu toate parcările făcute sau în curs de facere, pot să le frigă împreună cu familiile lor de nehaliţi !

Deci, la Cluj nu e rezolvată problema parcărilor.

Mai nou, ca să nu ne plictisim, au reînceput excavările prin centru.Adică vor să pietoneze o parte a pieţei Unirii, desfiinţînd astfel citeva sute de parcări şi obligîndu-i pe cei care trebuie să circule prin zonă să facă o grămadă de kilometri, asezonaţi cu zeci de semafoare, pentru a ajunge dintr-o parte în alta a centrului oraşului.

Deci clar.Aştia nu-s normali!

Să aveți un viitor prielnic!

In vechime, anul nou era sărbătorit la echinocțiul de primăvară, la 21 martie, odată cu  trezirea la viață a naturii.Abia în sec.XX s-a trecut la uniformizarea diferitelor sărbătoriri, la 1 ianuarie.

Normal am putea marca, în fiecare zi, trecerea la următoarea.

Si ca să nu fiu ca toată lumea. vă doresc ( și îmi doresc),

SĂ VĂ ( NE ) FIE PRIELNIC VIITORUL!  atît  cît îl avem.

Cînd

Cînd totul în jur e rece, cînd sufletul ți-e cuprins de frig și nu mai poți împodobi Oda bucuriei-bradul- cînd durerea te apasă, orice urare sună ca dracu.

Si de cîte ori îți spune cineva ” Sărbători fericite!”, răspunzi din vîrful buzelor Mulțumesc, la fel! sperînd totuși că nu le va fi ca ție.

FRIG.

https://fosile.wordpress.com/

Să dăm,țării, cărbune.

https://fosile.wordpress.com/Nu se știe cît timp, încă.

De-ale mele.Busuiocul.

Nu știu ce naiba pun ăia de la florării în pămîntul florilor sau cei de la supermarcheturi, de-s florile frumoase și după o lună de stat intr-un spațiu fără pic de lumină naturală, dar cum le iei acasă, oricîtă apă, îngrășămînt, iubire, muzică și tot ce îți închipui că le-ar fi de folos le-ai pune, se ofilesc și mor.

Nu știu unde am citit la începutul verii, că busuiocul ține țînțarii  la distanță așa că, cum am găsit un busuioc la ghiveci, l-am luat.

Încă am ales, să fie unul autohton, că avea și de pe alte meleaguri.

Nu prea îmi plăcea cum arătau frunzele, că parcă le știam altfel, dar avea miros puternic de busuioc și l-am luat.

Oriunde l-am pus, să se aclimatizeze, nu i-a plăcut.

După o vreme l-am scos afară, la lumină.Nu i-a plăcut.

I-am dat tot ce am citit, mi-am amintit, am visat.Nu i-a plăcut.

Si pînă la urmă s-a uscat.

Mai am un trandafir pitic, care de șase luni stă să moară, un crin care la magazin avea cinci flori, dar de cînd e la noi, de vreo doi ani, n-a mai dat nici o floare.Scoate numai frunze lungi și blege.

Chiar mă gîndeam, oare chiar atîta energie negativă este la noi în casă, că ne omoară florile?…

Noroc cu un bambus care trei ani a stat pe loc și care după aceea s-a hotărît să crească.Adică se se lungească cu un moț de frunzulițe în vîrf.

Intr-o vreme am avut urzicuțe din alea colorate.Așa s-au înmulțit că nu mai vedeam soarele din casă.

Vocea României.De-ale mele

Aseară, printre  lacrimi, muci, dureri de cap și alte manifestări ale răcelii, mă uitam și la Vocea României.

Calitate , profesionalism…, dar,

Domnul Tudor Chirilă s-a repezit ca un zmeu la o candidată , dezamăgită, la care nu s-a întors nimeni cu întrebarea:- Cum te simți cînd interpretezi Bono? Cum te simți cînd interpretezi piesele altora?

Mă întreb și eu, oare pînă acum, ceilalți candidați n-au fost apreciați pentru modul în care au reușit să personalizeze  piesele altora?

Cîți dintre actori joacă roluri din piesele proprii? Si nici măcar cum vor ei, ci cum vrea regizorul?

Oare cîți dintre interpreții de muzica simfonică, interpretează creațiile proprii?

Si sînt mai puțin apreciați pentru asta?

Domnule Tudor Chirilă, ai lovit un om căzut la pămînt.Asta nu te onorează.

Ar trebui să-ți ceri scuze public și tot ar fi prea puțin.

Apropo, domnule Tudor Chirilă, la Vocea României pare că interpretezi rolul lui Horia Brenciu.

Cum te simți?