Reparaţie

Cred că trebuie să-i cer scuze lui Adrian https://buceginatura2000.wordpress.com/ ,pentru că l-am dat exemplu de urmat şi ascultat, fără să-l întreb dacă este de acord cu această părere a mea.

 

S-a mai „dus” un montaniard, un drumeţ cu experienţă, dar care a uitat că Făgăraşii nu-s nişte dealuri.

Reclame

Călătoria

Cîndva

Cîndva

Cîndva

Mai aproape

Nu, nu mai sînt nici ca în prima poză, nici ca în a doua, nici în a treia, nici măcar ca în cea de a patra, care-i mai apropiată în timp de acest acum.De aceea nu zic să mă ascultați pe mine, sau să-mi urmați sfaturile ori părerile. dar vă sugerez să urmați sfaturile lui Adrian https://buceginatura2000.wordpress.com/

Dacă ne uităm pe blogul lui vedem mii de fotografii din Bucegi și deși multe din ele sînt cu aceleași locuri, constatăm că sînt diferite.De ce? Pentru că în natură totul se schimbă.Permanent.

El a traversat Bucegii de zeci, poate de sute de ori în toate direcțiile posibile și de fiecare dată mai descoperă ceva care să-l încînte, să-l bucure, să-l uimească.

Într-o drumeție nu este importantă destinația ci călătoria în sine.

Fiecare moment, fiecare secundă, fiecare metru parcurs merită toată atenția și veți descoperi altceva, mereu altceva frumos, mai frumos, minunat.

Spectacolul naturii merită văzut de aproape, merită trăit în mijlocul ei, iar muntele e un vis trăit cu ochii deschiși.

Bucurați-vă de călătorie, de drumeția în sine!

 

Alegeri

http://bistrita-news.ro/index.php?mod=article&cat=27&article=19445

Celor plecaţi

Sîntem plămădiţi din pămînt.

Voi sînteţi pămînt românesc răspîndit pe alte meleaguri.

Si chiar dacă plutiţi pe ape străine sînteti ca floarea de nufăr, cu rădăcinile în adînc.

Drumețind prin ploaie

Călătorului îi stă bine cu drumul.

Dar oare cîți mai sînt acei călători care merg.Cum erau cei care au mers la Ierusalim sau la Roma, pe jos.Cum erau cei care parcurgeau Drumul Mătăsii, sau cum erau cei care duceau cărți din Tara Românească în Transilvania.

In astfel de drumuri ai șanse mari să te prindă și ploaia.Si mergi, fără să mai vezi mare lucru împrejur, căci riști să-ți intre ploaia în ochi.Si mergi uitîndu-te doar inainte, la cîțiva metri în față , să vezi unde calci.Si incepe să nu-ți mai pese unde calci, căci peste tot e numai apă și aici începe pericolul.

Deci dacă nu-ți place să călătorești în orice condiții, mai bine stai acasă.Căci Salvamontul, Jandarmii, Pompierii, Vînătorii de munte, sau alții care  pot interveni în situații speciale, nu sînt Centura de siguranță.Ei doar recuperează ce a mai rămas din tine.

Să ne înțelegem.Mergi.Pas după pas, prin ploaia care cade fără întrerupere cînd mai tare cînd mai încet.O grămadă de cercuri și cerculețe prin bălțile întîlnite în cale și care sînt din ce în ce mai mari.Mergi și nu te mai gîndești la nimic- bună ocazie pentru meditații- căutînd, poate,  un  bun loc de campare.Dacă nu știi să-ți faci un adăpost în care să nu intre apa  și în care să poți face un foc pentru un ceai, o cafea sau o apă  cu zahăr încălzită  și să îți uști hainele, stai acasă.Căci obosit, ud pînă la suflet, sătul de liniște sau mai bine zis de sunetul monoton, perpetuu al ploii, vei face greșeli și-ți pui viața în pericol.Si a ta și a celor care vor veni să te recupereze de pe unde ai eșuat.

Cînd plouă tare sau mult timp fiecare pîrîiaș sau vale se umflă și devine vijelios.Deci nu sta în apropierea apelor curgătoare, căci pot să apară viituri Si nu e doar apă, ci și o grămadă de pietre și bolovani, copaci și chiar și mașini.Si odată prins acolo nu mai ai nici o scăpare.Deci, dacă nu esti în stare să-ți găsești un refugiu, pînă se oprește ploaia sau să alegi drumul greu, ocolitor, mai bine stai acasă.E mai sigur și mai comod.

Dacă nu ești pregătit pentru orice situație mai bine stai acasă.Căci dacă n-ai pelerină sau haine specializate pentru ploaie, vei fi ud de transpirație și fleoască de ploaie.Toate zonele care hainele sau încălțămintea se freacă de piele vor produce rosături, vei răci, iar în condițiile astea poți face multe greșeli, care să-ți pună în pericol viața.Si a ta și a celor cu care drumețești, în caz că nu ești singur.

Si aș mai spune ceva.Am observat că sînt mulți care fac trasee lungi într-o singură zi.Nu vorbesc de cei specializați în așa ceva, ci de cei care , uneori, după o săptămînă sau o lună, sau un an de muncă se pornesc să facă Piatra Craiului, sau Păpușa sau…

Zic eu că nu e bine.Căci oricît de tînăr ai fi și oricît de viteaz, drumul pînă sus este obositor și întotdeauna coborîrea este mai grea.Pentru că ,deja, ești obosit. Popas de odihnă peste noapte, iar de dimineața altfel poți să te bucuri de tot ce îți oferă coborîrea.Asta dacă n-ai ghinionul să fii în nori sau ceață…

Oricum, cred eu, problemele drumeției prin ploaie sînt valabile și la munte și la deal și chiar și la cîmpie.

A ti tu di ne

In curtea instituţiei în care îmi pierd cîte nouă ore în fiecare zi, pierdut printre marea de betoane este un corcoduş.O frumuseţe, bogat, înalt şi plin de flori, cînd e vremea florilor şi de fructe pînă cînd pică pe jos şi pute de mori.Altfel e locul de întîlnire al fumătorilor, la umbra lui deasă unde ne povestim poveştile, ne bucurăm de spectacolul vrăbiuţelor care se joacă de-a prinsa, povestesc, se ceartă.

După o zi în care stau cu ochii în monitor, cînd ies afară mă uit coanciş ( cruciş), în plus zecile de maşini parcate jur-împrejur au o grămadă de chestii care strălucesc în lumina soarelui şi care direct în ochii mei îşi infig strălucirile.Se pare că astfel am îndeplinit condiţia de a-mi lua ochelari de soare.Nu prea am folosit pînă acum, căci îmi place lumina naturală.

Buun! Si merg cu soţia la un magazin cu astfel de produse.O fătucă număra tastele telefonului, dar cînd ne-a văzut l-a lăsat şi ne-a luat în primire.Ne-a arătat tot ce are prin magazin, culmea, nu numai cei mai scumpi ochelari şi ne-a zis că la părul meu mare s-ar potrivi, cel mai bine, ochelari …„jon lenon” , dar să am mare atenţie că la jon lenoni trebuie A ti tu di ne.

Deşi eram tentat să o întreb ce înseamnă „atitudine”, am renunţat la un cot de-al soţiei şi după ce am ieşit din magazin am tras un mare hohot de rîs.

Acum, mă dau cu jon lenonii, dar m-a atenţionat soţia că de cînd port jon lenonii sînt cam acru şi n-am atitudine aşa că, de cîte ori îmi amintesc, trag un zîmbet mare cu dinţi.

De-ale mele.Defecţiune?

A)

Zic unii despre reîncarnare.Că ne naştem o singură dată şi ne reîncarnăm la infinit dacă nu ne „reparăm” greşelile făcute de-a lungul timpului.Nu dezvolt, doar două chestiuni aş discuta.Unu- cum poţi repara ceva dacă nu ştii ce ai stricat, Si doi- dacă doar ne reîncarnăm cum se face  că n-am rămas un milion sau un miliard şi am devenit  şapte miliarde şi ne tot înmulţim?

Oricum, dacă e reală treaba, se pare că mare rahat am fost eu în vieţile anterioare, din moment ce mi-o iau fără întrerupere.

B)

Se vehicula într-o vreme , pe aici prin Ardeal, că meseriaşii unguri sînt cei mai buni în domeniul lor şi cei mai serioşi.

A+B-Pentru mine cuvîntul dat e sfînt.N-am decît să pierd sau să sufăr, dar îmi respect cuvîntul.

Bag sama că din cauza asta , sau din cauza reîncarnărilor, mă găsesc ei sau îi găsesc eu pe toţi cei care nu sînt în stare să-şi respecte cuvîntul şi mă enervez de fiecare dată de sînt bun de pus pe lanţ, cu botniţă, să nu muşc.

Anul trecut prin iulie am vorbit cu un tinichigiu ( bun meseriaş şi ungur) să-mi facă nişte mici reparaţii la maşină.Întîi a zis că după concediu, adică prin septembrie, apoi…şi a trecut anul.Poate că şi eu sînt de vină că nu-i bat la cap pe cei care au zis o treabă.

Tot anul trecut, dar prin octombrie am mai vorbit cu un tinichigiu.Tot ungur, dar pe care îl cunosc de mult şi ştiu că e bun meseriaş şi serios.M-a pasat pînă anul ăsta, apoi mi-a zis să-l sun peste două săptămîni, apoi să-l sun vineri, iar cînd sătul de sunat l-am întrebat cînd să-i duc maşina a zis că… miercuri, că e de lucru pe ea doar o jumătate de zi.

I-am dus-o miercurea trecută.L-am sunat vineri şi…mi-a spus că doar atunci s-a apucat de ea.Bine măi omule, atunci de ce m-ai programat?Mi-a răspuns că mai povestim luni.Azi e marţi.

Iar sînt bolnav.De ciudă.N-are decît să-mi spună că n-are chef să facă sau orice şi pot înţelege şi accepta, dar nu pot înţelege cînd spui una şi faci orice altceva decît să-ţi respecţi cuvîntul.Cuvîntul tău, pe care nu te-a obligat nimeni să-l dai.

Deci nici ăsta, deşi îl cunosc şi mă cunoaşte şi avem ceva pasiuni comune, deşi e ungur, nu mai e serios?

O fi fost o „glumă” vorba aia?

Sau datorită reîncarnărilor, m-am reîncarnat eu defect?

Brrr!