De-ale mele

Trebuie să mă obişnuiesc cu o nouă stare.

Fraţilor, sînt invizibil!

Din ce în ce mai des se lovesc oamenii de mine, pe stradă.Cîte unii mai zic- scuzaţi, nu v-am văzut!

E drept că sănt slab, dar cu haine pe mine mai arăt şi eu a om.

Azi dimineaţă m-am oprit la geamul unei bănci să văd dacă mă văd.Eu mă vedeam.

După aceea m-am gîndit că poate fi în funcţie de lumină, aşa că m-am fîţîit prin faţa geamului respectiv, să prind şi altă lumină, pînă a ieşit unul maare rău, de la securitate şi m-a întrebat ( culmea, amabil) ce fac.I-am explicat că vreau să văd dacă mă văd, că se bat oamenii de mine şi a zis omul să mai încerc şi la alt geam că se sperie clienţii băncii .

Na, am ajuns şi de speriat?

Săptămîna trecută la lucru a venit un coleg de la alt departament, a dat mîna cu toată lumea şi…a trecut pe lîngă mine.

Altă dată a intrat cineva în birou, s-a uitat la mine, apoi roată şi a întrebat- nu-i nimeni aici?

N-am răspuns, că dacă nu mă vede să nu se sperie de vocea mea…

Trebuie să mai fac nişte încercări.Să mă dau cu taxiul,dacă nu mă vede şoferul…E drept, că cine ştie pe unde mă duce…Sau prin mijloacele de transport în comun, poate nu mă văd controlorii.

Ooooo şi cîte aş mai putea faceee…

Dar întîi trebuie să mă obişnuiesc.

Anunțuri

Frig

https://fosile.wordpress.com/

Frig

https://fosile.wordpress.com/

De-ale mele

Urbanism

Dimineata, in drum spre locul de munca, dupa ce ies din casa imi aprind o tigara si am grija sa o termin inainte de a ajunge la benzinarie- mai nou, am vazut ca se fumeaza si prin benzinarii, dar eu sint pe stil vechi- si dupa ce fac prima traversare de strada o sun pe nevasta-mea sa-i spun care-i pulsul.Adica temperatura reala, nu cea spusa de Busu sau alti zicatori meteo, daca sint nori sau umezeala, cita lume e pe strada si cit de nenumarate masini .Apoi merg avind doar grija sa nu dea un biciclist peste mine, meditind, visind, sau doar merg.

Normal ca privirile se intorc in toate partile.Ba observ cit de prafuita e cladirea asta, ba ca parca s-a spart o conducta cu militieni- este ceva sectie unde se intilnesc inainte sa mearga pe teren-, ba cum sint imbracati unii si mai ales unele, citi muguri au aparut pe crengi si crengute acolo unde mai sint copaci pe strada sau prin curtile cu vedere la strada.Ma grabesc sa depasesc cite o doamna sau domnisoara care s-a parfumat atit de tare si este atit de greu/puternic mirosul, ca simt ca ma sufoc, ca-mi dau lacrimile, ca mi-e greata.

Cunosc strada dintotdeauna si de fiecare data cind trec pe linga o cladire noua tresar de parca a aruncat cineva cu apa rece pe mine.

Nu-i vorba, ca e frumoasa.Toata din sticla, facuta cu gust, iluminata discret noaptea, dar nu se potriveste deloc cu toate celelalte cladiri construite in toate fazele de ev mediu.Socheaza.Nu merge.Nu se potriveste.E in plus.Ti-e frica sa treci pe linga coltul ei, sa nu te tai.

Ati spune ca e pata de culoare.

Da, ca pata de tocana pe un sacou alb.

Si-apoi, trezit, mai merg.

Ornament

https://fosile.wordpress.com/

Clujul

Duminica dimineata

Duminica dimineata

Inca verde

Prin cartier

Prin cartier