Pe deal

Împreună cu un prieten ne-am luat picioarele la spinare și… cu autobizul pînă în Feleac și de acolo pe jos spre Observatorul astronomic și mai vedem noi.

Normal, ne-am dus să facem poze și cum era foarte frig dimineața ne-am îmbrăcat gros. După ce am circulat, am urcat și coborît și s-a și încălzit afară aveam prea multe pe noi.

Oricum, ne-am plimbat prin pădure, am făcut poze și ne-am întors pe jos acasă.

Chiar mi-a zis prietenul că n-ar fi rău să mai vină cu mine, că i-a zis doctorul că ar trebui să mai slăbească și și-a luat ceas pentru numărat pașii, că trebuie să facă 5000 de pași pe zi.

A doua zi l-am chemat din nou la o mică ieșire, dar a spus că-i gata .Poate săptămîna viitoare…

https://fosile.wordpress.com/

Clujul văzut de pe Feleac

https://fosile.wordpress.com/

https://fosile.wordpress.com/

Observatorul

https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/

https://fosile.wordpress.com/

Buhă?

https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/

Apus la munte

Am plecat tîrziu din Cluj.

In Turda, din cauza podului  în reparație de peste Arieș, de 6 ani și care tot nu e gata, se înaintează centimetru cu centimetru cale de trei km.Odată scăpați se merge comod.

Am ajuns pe înserat la munte și ne-am bucurat, din nou, de spectacolul apusului.

https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/Imbătați de frumusețe ne-am continuat drumul prin noaptea pădurii muntelui.Cu mare grijă căci la atîtea serpentine nu mai știi dacă vii sau mergi.

De fapt nici nu are importanță.Doar să ții direcția, să ai grijă de eventualele animăluțe care-și au drum pe acolo și cu ochii în patru- la șosea și la stelele care se ițesc din cînd în cînd printre coroanele copacilor-să asculți liniștea, să simți răcoarea, să inspiri aerul curat cu gust de miere, de iarbă, de pămînt, de frunze și de micile pîrîiașe care mai curg cînd și cînd alături de șosea.

Flori pe cer, pești în pădure

https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/

De-ale mele

Am un prieten din Călăraşi, pasionat şi el de pietre şi fosile şi îndrăgostit de mîncarea şi ţuica din Ardeal şi a cărui zi de naştere este prin iunie.Baiul e că, în fiecare an, eu îmi amintesc doar prin septembrie, octombrie. Il sun oricum, cînd îmi amintesc şi-l întreb cîţi îi mai fac urări, că de ziua lui e clar, sînt mulţi.Iar el îmi răspunde că numai eu.

Mă ruşinez destul aşa că am hotărît să-l felicit de acum, de la începutul anului.

L-am sunat şi i-am spus că după ce au ars păduri prin Amazonia, prin Siberia şi Australia, n-ar fi rău să sărbătorim anul ăsta pădurile care n-au ars.

Nu-i vorbă, că noi am avut noroc cu austriecii care ne-au ras munţii de păduri şi nu prea mai are ce arde.Pe vremuri, cînd veneai cu trenul printre munţii Harghita, Gurghiu şi Călimani, nu se vedea cerul de atîta pădure.Acum se vede.Vezi cu ochiul liber sonda Voyager 2  cum se îndepărtează spre vest, ieşită deja din sistemul nostru solar.

Chiar mă gîndeam, că doamne feri de ceva ploi mai mari, că dacă sînt viituri s-ar putea să alunece versanţii şi să blocheze Mureşul.S-ar forma un nou Lac Rosu.De Mureş.

Bine, bine zice omul, dar ce legătură am eu cu pădurile?

Păi ai, că în latină la pădure îi zice Silva.

Neaparat trebuie să existe şi un masculin pentru Silva, Iar acesta este, în mod clar, Silviu.

Deci, dacă sărbătorim pădurile, te sărbătorim şi pe tine. La mulţi ani, Silviu!

Quod erat demontrandum!

Asta am zis-o ca să mă dau cult în birou, căci avem colegi noi care nu ştiu ce bătaie era, în care echipă să intru, în anii trecuţi, cînd colegii jucau ceva joc cu întrebări de cultură generală.

Poza 243

Vine

Iarnă

Cucuiul din frunte

E clar, nu mă învăț minte decît după ce dau cu capul.

Aparat foto Canon EOS Rebel T1i.O minunăție.M-am bazat că știu să fac poze și chiar știu, dar cu tehnologia asta nouă trebuie mai multă informație.E simplu.Dai căutare pe google și gata.

Am primit împreună cu aparatul și trei filtre.Pe ele scrie +1,+1,5 și +2,5.M-am gîndit eu că sînt amplificatoare, dar…

Ne-am dus în pădure și am pus un filtru pe aparat.Cel de +1.Si după ce am ajuns acasă am constatat că am făcut cele mai mizerabile și de rahat poze de cînd ma știu cu aparat foto în mînă.Adică de prin 1967.

Normal că, pînă la urma am căutat un manual de utilizare și acolo scrie că filtrele cu + sînt folosite pentru a amplifica  fotografierea de mai aproape decît minima aparatului foto.

E clar că de-acum n-o să uit.Imi venea să merg înapoi să mai fac poze, dar s-a apucat  de plouat și …

Data viitoare.

Lacrimi

Intre cer și pămînt