De-ale noastre.

Incerc să arăt pe aici, în special prin fotografii, doar ce este frumos.Căci urîtul este atît de prezent, încît îl vedem toţi, la fiecare pas.Dar, sînt situaţii cînd…

Mai nou, autorităţile au mutat indicatoarele de sfîrşit de localitate pînă la limita hotarului.Si din cauza asta întîlneşti, pe şosea, cîte trei patru localităţi lipite.Asta poate să însemneze 10-20 km de mers cu 50 la oră şi uneori cu 40 şi chiar cu 30 la oră.Normal că în condiţiile astea un drum de 280 km ajunge să fie parcurs şi în 5 ore.Iar rezultatul nu poate fi decît oboseală, nervi şi…poate duce la mult mai multe accidente.Si dacă, după ce scapi de cîte un astfel de „megalopolis”, mai nimereşti cîte un nemernic care se dă cu maşina tot cu 50 la oră, chiar dacă are voie cu 90, iar din sens opus maşinile sînt sudate, deci nu poţi depăşi, îţi ceri moartea ( şi normal, a celui care face manevra asta sau a celor, căci am avut norocul de trei astfel de plimbăreţi).

In drumul nostru am trecut şi prin Sovata.Normal că am făcut o pauză de calmare şi să se mai mişte şi căţelul nostru.Mi-a plăcut acolo.Un orăşel-staţiune curat, cu oameni civilizaţi, construcţii care respectă privitorul şi specificul.

A, ne-a tentat o îngheţată.Kurtos – kolacs  cu ciocolată şi îngheţată.Măi fraţilor, ideea nu e rea, dar dacă nu e  pusă toată compoziţia asta într-un vas păţeşti ce am păţit şi noi şi toţi cei care şi-au luat.E clar că a doua oară nu mai luăm.Adică ne-am uns de îngheţată şi ciocolată lichidă pe mîini, pînă la coate, pe haine , pe faţă…pentru că kurtoşul are două găuri, iar cînd e cald  compoziţia se topeşte.Deci ori o lingi foarte repede  şi te doare gîtul sau capul, ori…Altfel, e foarte bună.

Am mai fost la o păstrăvărie,Cîmpul Cetăţii.N-a ştiut nimeni să-mi spună unde este cetatea de la care s-a luat denumirea.

Buun! Nenumărate lacuri unde primeşti undiţă şi poţi să pescuieşti.Tot copilul prinde păstrăvi.Îi vezi cum înoată, jur împrejur munte, flori,amenajat frumos.Restaurant cu terasă deasupra apei şi normal că pe lîngă alte nenumărate mîncăruri  este şi păstrăv în diverse preparate.

E clar că peştele e proaspăt, mîncarea e de calitate, decorul frumos amenajat, dar…că nu pot să tac, tare mare zgomot.Aici s-ar potrivi o paranteză-pînă acum am crezut că ungurii vorbesc tare, cînd sînt printre alţi oameni, pentru că sînt convinşi că nu-i înţelege oricine şi să-şi dea importanţă.Ei, se pare că m-am înşelat.Că şi ei între ei vorbesc tot foarte tare şi dacă sînt mulţi…

Plus o grămadă de copii care săreau, dansau, strigau, urlau.

Poate am nimerit eu un moment mai prost, cînd şi restaurantul şi terasa erau pline, că sînt norocos.

Oricum, porţiile sînt mari şi mîncarea e ieftină.Chelnerii sînt politicoşi, atenţi la orice nevoie a clientului  şi eficienţi, fără a te deranja.

Probabil, în timpul săptămînii este un bun loc de odihnă, relaxare , pescuit şi drumeţii montane.

Ar mai fi ceva.Nu ştiu de ce a fost premiată Turda  de Europa, căci are nişte drumuri de mori.Nu poţi să te bucuri de priveliştea balcoanelor pline de muşcate, că trebuie să ocoleşti nenumăratele canale de pe drum, care sînt mai sus şi care pe lîngă că te scutură, îţi şi uzează tot ce ai în partea din faţă a maşinii.Capete de bară, bucşi, etc.Asta în zona unde au fost reparate drumurile, că mai sînt şi zone în care nu s-a făcut nimic şi e plin de gropi, crăpături şi umflături.

Ajunge?

Deocamdată da.

Reclame

Orăşeneşti

Da, orăşeneşti, că dacă ies din ce în ce mai rar încep să văd şi normal să ma enervez, cu cele de prin oraş.

Am mai fost pe afară un pic, dar iar n-am reuşit să fac poze ca lumea cu Canonul.Ceva nu fac eu bine.Am găsit aseară un manual de utilizare şi o să-l studiez în amănunt.

Deci, abia aştept să mă pensionez – că acum n-am timp- şi să merg pe la primărie să-i iau de moţ pe primar şi pe consilieri.E cît se poate de clar că tot ce se face în Cluj este pentru tineri şi pentru pensionari.Restul…

Toate Untoldurile, concertele, zilele şi nenumărate manifestări sînt pentru cei care au timp.Ceilalţi n-au decît să meargă la muncă  şi să cotizeze.Că în fiecare an îmi vine de la primărie o scrisoare în care mă anunţă cît am de plătit.Dar li se fîlfîie de nervii mei, de cît mă oboseşte şi enervează cînd închid circulaţia în jumate oraşul, cînd în loc să mă odihnesc şi să mă pregătesc pentru o nouă zi de muncă stau şi ascult başii ( că ăia se aud tare) de la diferitele manifestări şi să-mi caut alte zone de plimbare sau relaxare, căci parcurile sînt închise pentru autohtoni din cauza untoldurilor.

Buun şi să-i iau pe consilieri de urechi şi să-i dau afară cu picioare în cur. Să le amintesc că reprezintă toţi clujenii ,nu doar pe cei înmatriculaţi în diferite partide sau de diferite naţionalităţi.Cei care nu sînt partidişti şi au toate naţionalităţile în amestec n-au nici un drept?

Zilele trecute la nu ştiu ce tv a apărut un sondaj cu orăşenii din Europa mulţumiţi sau nemulţumiţi de oraşele lor.Si printre cei mai mulţumiţi au figurat şi clujenii cu  70%.

Oare pe cine au întrebat? Pe cei care stau pe băncuţe şi studiază o zi întreagă cît de sus se ridică apa de la arteziene? Că cei care circulă cu maşina sau mijloacele de transport în comun îşi cer moartea de căte ori au mers dintr-un loc în altul în oraş.

Se laudă edilii că au luat autobuze noi, dar de cînd le-au adus e şi mai greu de circulat.Pentru că sînt mari, cu burduf şi blochează întersecţiile.

Sau i-au sondat pe tinerii care se mută dintr-un bar în altul sau pe cei care se mlădie ca sălciile în bătaia vîntului din cauza etnobotanicelor şi care sînt din ce în ce mai mulţi?

Care parcuri, care verdeaţă? Că se construieşte într-o veselie oriunde mai este cîte un metru de spaţiu eliberat de moartea vreunui bătrîn.Si normal, se construiesc blocuri  cu puţine locuri de parcare sau fără, dar cu grijă să taie toţi copacii care se mai găsesc prin zonă.

Dacă mai amintesc că s-au înmulţit şi avioanele care vin şi pleacă, toate pe deasupra oraşului, făcînd un zgomot că-ţi tremură cordul, am zis aproape tot.Deci care sînt cei 70% dintre clujeni mulţumiţi de oraşul lor?

De-ale mele

Zic deştepţii lumii că vinovatul pentru interacţiunea cu mediul înconjurător este sistemul nervos.El preia informaţiile din interior şi exterior şi le prelucrează în funcţie de necesităţile imediate sau de perspectivă.

Dar nu este un atribut al lumii animale, ci şi plantele au aşa ceva, chiar dacă nu reuşim noi să-l localizăm şi chiar şi unicelularele ( protozoarele, de ex.) reuşesc să preia informaţiile din exterior şi să le prelucreze, deşi n-au scoarţă cerebrală.

Deşi mie îmi place mai mult muntele, nici marea nu mă lasă rece.Dar nu la înghesuială ci doar eu cu ea şi nemărginirea.

Avantajul mării şi muntelui e că în aceste locuri ziua e mai lungă.Vezi mai repede răsăritul şi cel mai tîrziu, apusul.

Ar fi, undeva prin Croaţia, o insuliţă cu vreo 50 de locuitori unde de pe munte te dai jos direct în mare, iar temperaturile cele mai scăzute se învîrt pe la 15 grade.

Am ajuns la concluzia că ” Zilele oraşului” sînt un fel de zilele mîncării pe stradă.Că toată  lumea numa asta face.

Sîmbătă noaptea cînd ne întorceam de la muzeu, pe scena de pe str.Kogălniceanu cîntau nişte tineri.M-am oprit să ascult cînd a început o nouă melodie.Imi părea cunoscut începutul şi vibram pe linia melodică ( începutul unei piese de Black Sabbath).Speram să continuie , dar au continuat cu…ceva mieunat şi noroc cu basul că suna tare.N-am mai stat.

Românii sînt experţi în autoironie şi mai nou în masochism.Altfel cum să explici că la cîrma ţării sînt Iohanis şi Dăncilă.

Un pic de munte

Destul de tîrziu ne-am hotărît să ieșim din Cluj. Pe la 12.Nu prea departe, dar să fie loc de alergat pentru cățel.Deci, încolo spre Cheile Turzii sau ceva mai departe, înspre Rimetea.

Am trecut de Chei înspre Rimetea, căci e clar că e foarte multă lume pe aici.

O mică precizare.Rușine județului Cluj! Soseaua este atît de plină de gropi, că și mașinile de teren merg încet.Cum treci în jud.Alba, parcă te-ai da cu barca pe lac, atît de bună este șoseaua.

La munte acum sînt în delir salcîmii.Atît de frumos miroase, că nu-ți vine să crezi că e real.

Ne-am plimbat, ne-am bălăcit în apă ( unii) și în natură,ne-am umplut de flori și ne-am reîntors curățați și încărcați acasă.

Cucuiul din frunte

E clar, nu mă învăț minte decît după ce dau cu capul.

Aparat foto Canon EOS Rebel T1i.O minunăție.M-am bazat că știu să fac poze și chiar știu, dar cu tehnologia asta nouă trebuie mai multă informație.E simplu.Dai căutare pe google și gata.

Am primit împreună cu aparatul și trei filtre.Pe ele scrie +1,+1,5 și +2,5.M-am gîndit eu că sînt amplificatoare, dar…

Ne-am dus în pădure și am pus un filtru pe aparat.Cel de +1.Si după ce am ajuns acasă am constatat că am făcut cele mai mizerabile și de rahat poze de cînd ma știu cu aparat foto în mînă.Adică de prin 1967.

Normal că, pînă la urma am căutat un manual de utilizare și acolo scrie că filtrele cu + sînt folosite pentru a amplifica  fotografierea de mai aproape decît minima aparatului foto.

E clar că de-acum n-o să uit.Imi venea să merg înapoi să mai fac poze, dar s-a apucat  de plouat și …

Data viitoare.

De pe la noi

De ziua pămîntului

Si așa ceva ne oferă pămîntul.Noi ce facem?