Cind te casatoresti nu-ti iei pur si simplu sotia si plecati impreuna .
Sa-ti fie mereu secunda vietii,universul pe care tu , cercetator pasionat sa-l descoperi cu grija, cu pasiune, cu iubire putin cite putin.Nu-ti iei pur si simplu partenera cu care sa dansezi de-atunci inainte , doar voi si nimic altceva decit soarele luminii voastre, bucuria, palpitatia, zborul- doua pasari zburind imbratisate.
Navalesc atunci in viata ta o gramada de oameni pe care nu-i cunosti si nici n-ai vrea sa-i cunosti.Parinti, frati, surori cu sotii si copii lor, unchi, matusi, si inca atitia care nu te intereseaza, dar pe care trebuie sa-i respecti.
Unii ajung sa-ti fie dragi, altii prieteni, pe altii nu poti sa-i suferi, dar pe toti trebuie sa-i respecti pentru ca sint neamurile ( rudele) sotiei tale.Si la fel se intimpla si in cazul sotiei cu cei care ii invadeaza viata din partea ta.
Cit de mult am dorit sa inverzeasca totul, sa vina caldura, sa iesim , sa ne scufundam in verde.
Nu prea ne-a iesit pina acum uneori din motive financiare, alteori din alte motive.Dar macar in una din cele doua zile ale sfirsitului de saptamina am reusit sa atingem cite un pic de Trascau, sa ne limpezim ochii cu verdele padurii, cu cerul reflectat in apele reci care curgeau jucause printre pietre.Si cam la asta speram si pentru duminica, dar…
Eu am senzatia ca sint destul de elastic in relatiile cu altii, dar nu-mi place , ba chiar ma enerveaza, atunci cind sint pus in fata faptului implinit.Daca ne hotarim sa facem ceva si brusc aflu ca trebuie sa facem altceva,din motive care nu tin de dispozitia noastra.
Pe la jumatatea saptaminii am aflat ca o matusa a sotiei este internata intr-un spital din Cluj.Normal , sotia s-a dus pe la ea, i-a dus ce avea nevoie si ne gindeam ca duminica dimineata vom trece pe-acolo apoi vom fugi din oras si spre seara vom mai trece pe la spital.
Simbata am aflat ca vin niste rude sa o vada la spital.Rude care nu sint din Cluj si ca vin toata gasca.
Adica, adio iesire, adio timp numai pentru noi…
Sa stai in pozitie de drepti, sa le stai la dispozitie, sa-i intretii, sa-i duci, sa-i aduci,sa…
Simteam ca-s bun de pus pe lant, cu botnita !
Dar ce poti sa spui ? Nu se intimpla in fiecare zi.
Mare mi-a fost surpriza si bucuria cind au venit , sa constat ca sint cei dragi.Cei cu care ma inteleg bine, pe care ma bucur sa-i am in preajma, cu care am ce sa povestesc, sa glumesc, sa ridem…
Ne-am simtit bine impreuna, am fost la spital unde marea surpriza a inlacrimat pe toata lumea, ne-am plimbat dupa aceea si ne-a parut rau ca trebuie sa plece.
Iar peste citeva ore i-am sunat sa vedem daca au ajuns cu bine acasa.
Nu, n-a fost o duminica pierduta si am fi vrut sa mai putem sta impreuna, sa lungim clipele…
Filed under: Amintiri | Tagged: Blogul lui Fosile, casatorie, dragi, excursii, frati, matusi, neamuri, Parinti, rude, sot, sotie, spital, surori, unchi, vizite |
Fosile şi pietre 
Familia, cu bune si rele, este cea care ne condimenteaza viata, zic.
Cam asa ceva, MiiutaChan.
Bine ai venit pe-aici !
Multimesc pentru ptecizare!
m-a emotionat finalul postarii tale. Îti inteleg frustrarea, cu atât mai mult este de apreciat gestul frumos pe care l-ai facut! Tare frumos!
Multumesc, Carmen !
Oricum ar fi trebuit sa respect dorinta lor de a fi in preajma cuiva in suferinta.Atita doar ca acum mi-a facut placere.M-am bucurat ca au venit si mi-a parut rau ca trebuia sa plece.
Deci totul e bine cand se termina cu bine. 🙂 Mai sunt si rude care te fac sa te simti bine in prezenta lor. Pana la urma, e bine ca nu ne putem alege rudele. Cei rai, nu ar fi acceptati niciodata, nicaieri si vor deveni si mai rai.
N-as putea spune ca cei pe care nu-i doresc prin preajma sint rai.
Nu vorbim aceiasi limba.
Nu sintem compatibili si nici nu ne straduim sa fim.
Nu ridem la aceleasi glume.
Si in mod sigur si eu sint catalogat la fel de catre ei.
Si-atunci care sa fie cel rau?
Eu?
Ei?
🙂 Esti intr-o continua dilema.
Ca galeata unei fintini cu cumpana.Uneori ajung la apa si ma trezesc brusc, alteori atirn doar in bataia vintului.
Rudele sunt ale noastre. Trebuie să le acceptăm așa cum sunt și să facem tot posibilul ca împreună să ne simțim bine! O zi plăcută!
In general asa facem.
O seara placuta !
Asa cum spui! Ne luam cu rude cu tot, chiar daca nu mereu suntem pe aceeasi lungime de unda cu acestea.
Important este ca ai stiut sa te bucuri!
M-am bucurat pentru ca m-am simtit bine in compania lor.
Daca era si altcineva, nu-i sigur ca as fi avut zimbet in program.
E bine ca au venit pe neasteptate, fara sa ai ocazia sa alegi – da sau ba – altminteri se puteau ivi probleme de orgoliu personal si tot felul de complexe neplacute, in cazul in care le-ai fi spus: „Duminica asta noi avem altceva in plan”.
A fost o conjunctura obligatorie, impusa de curgerea evenimentelor, o problema de sanatate a cuiva important pentru voi… Altminteri, eu zic ca si plimbarea planuita era perfect legitima.
Important este ca va sunteti alaturi, sanatosi, ca va iubiti reciproc si ca o puteti reprograma, teoretic, oricand!
Ma bucur ca ai ramas senin, ba mai mult, ti-ai imbogatit sufletul prin aceasta experienta inedita!
Indiferent ce planuri am avea,cind vin rude sau prieteni de la drum,nu-i putem lasa in strada.
Bucuria mare a fost ca au venit cei dragi.
Saru’mina!
O parte dintre rudele noastre au inteles incompatibilitatile; acum incearca sa ne lamureasca sa ne schimbam obiceiurile: de la atitudinea fata de caini, pisici si cersetori, pana la referendum(-uri)
E parerea lui ( lor ) si o respecti.
Asta nu inseamna ca trebuie sa fii de acord
In rest, fiecare cu…stii tu….