Doua greseli

In urma cu trei sau patru saptamini m-am trezit intr-o dimineata cu refrenul unei melodii in cap.Baiul era ca nu-mi aminteam restul si nici cine interpreta.

Toata ziua, la lucru, m-am chinuit sa-mi amintesc, mi-am sunat toti prietenii care ar fi putut sa stie, am fredonat refrenul la telefoanele speciale ale colegilor mei, dar nimic.

Pina la sfirsitul zilei de munca mi-am amintit unde am ascultat prima data melodia si am presupus ca ar putea fi vorba de una din doua formatii.Fleetwood Mac sau Manfred Mann.

Mai tirziu, acasa, am presupus ca e vorba de anul 1976 si o reluare a unei piese de Beatles asa ca, sigur era vorba de Manfred Mann.

Cu toate astea am ascultat, pe sarite, o tona de muzica din 1975, 1976 si 1977.

Degeaba.

Am inceput sa-mi amintesc si detalii de interpretare, dar n-aveam cum sa  le reproduc si mi-am luat gindul.

Miercuri m-au luat  doi buni prieteni  intr-o excursie de citeva zile prin munti si chiar cind le povesteam cit m-am chinuit cu refrenul visat, de pe stickul din masina s-a revarsat intreaga melodie si siguranta ca e vorba de Manfred Mann, mi-a fost confirmata si de baieti.

Intors din excursie, astazi, mi-am amintit si am cautat din nou.

Am facut doua greseli in amintirile mele:

Prima fiind anul aparitiei albumului, 1978 (nu 1976) , deci noi l-am ascultat in ’78 sau ’79.

Iar a doua, ca nu era vorba de o reluare a unei piese de Beatles ci a unei piese de Bob Dylan.

Albumul se numeste Watch, iar piesa este ultima de pe LP si se numeste Mighty Quinn.

Asta-i !

Auditie placuta !

Pasionatilor de pietre,asa nu !

Era tot iarna,eram la un atelier fara apa curenta si pe care il incalzeam cu o soba cu lemne asezata linga usa deschisa,pe unde scoteam burlanul pentru evacuarea fumului.

Se incalzea greu,imi trebuiau citeva ore sa ma incalzesc un pic si miroseam a fum de parca am stat la afumat

Spargeam gheata din fintina si ma chinuiam sa tai tinind cu o mina piatra,iar cu cealalta puneam gheata pe disc pentru racire.

Eram atit de incintat de idee,ca nici nu ma gindeam ca as putea sa-mi tai mina sau degetele inghetate cu care tineam piatra sub disc.

Mergea foarte greu,iar taierile erau parca in zig zag.Asa ca,mi-a mai venit o idee.

Am luat un flex,am pus un disc mai mare pe el,am pus piatra jos si fixind-o cu piciorul am inceput sa tai.

La ce turatie avea flexul ,8500 turatii pe min.,era destul de greu sa-l stapinesc,dar eu taiam intr-o veselie,pina s-a spart un pic piatra si a sarit flexul intr-o parte.Noroc ca a fost in cealalta parte,altfel mi-ar fi trecut discul prin picior,ca si cum n-ar fi fost nimic acolo.Mi-as fi taiat piciorul  ca pe nimic.

Am fost cuminte restul zilei.Am adunat totul si am grunduit pinze pentru prietenul meu,pictor.

FRATILOR DE PASIUNE,NU FACETI ASA CEVA !

Mergeti la ateliere specializate sau procurati-va scule specifice si taiati numai daca sinteti in siguranta!