De călătorie

Dacă vă duc pașii prin zona Zarandului, la doi km de Brad, în mica localitate  minieră ( minele s-au închis) Criscior, dl. Toda a deschis un muzeu în care își expune colecția de pietre culese și prelucrate de el.

Muzeul Mineral Toda.

Odihnă pentru ochi și suflet.

Intrarea este liberă și se pot face și unele achiziții.

Pun și cîteva poze, cam nereușite.

Ce să alegi

Spunea Dada intr-un articol că nu vei găsi arheolog care să scrie literatură pe înţelesul tuturor.Ei au doar lucrări de specialitate pentru specialişti din acelaşi domeniu.

Am anexat aici un fragment ( mai uşor )dintr-o lucrare  de specialitate , încercînd să le sugerez celor care vor să facă prospectări geologice din pasiune pentru pietre, să studieze, să se familiarizeze cu denumirile , cu terminologia şi asta doar pentru a şti ce să alegi cînd îţi pică în mînă un tratat de geologie, mineralogie, petrografie etc.

De specialitate.

…Toate aceste văi străbat roci ale complexului ofiolitic intrus de corpuri subvulcanice de

andezite cuarţifere cu amfiboli şi biotit (bazinul văii C) şi andezite

amfibolice de tip F B

Aluviunile ambelor văi (C şi R) conţin fragmente de

silicolite, mai precis fragmente de ofiolite traversate de filonaşe cu calcedonie

şi cuarţ; frecvenţa însemnată a acestor eşantioane şi originea hidrotermală

conduc la ideea unei relaţii genetice între activitatea hidrotermală asociată

magmatitelor neogene şi ofiolite, care în multe situaţii ar reprezenta roca

suport hidrotermalizată (mineralizată).

În acest perimetru s-a identificat:

– Cuarţ microgranular dispus sub formă de filonaşe-filoane în roci

ofiolitice; grosimea acestora este de ordinul centimetrilor (< 5 cm) şi se dispun,

de regulă, paralel între ele; mai rar se observă silice masivă (nodulară) de

culoare cenuşie neomogenă cu microstructură fibroasă (Pl. V, fig. 9).

– Silice masivă de culoare cenuşie, cu aspect pătat, rezultat prin

repartiţia zonală şi neomogenă a intensităţii culorii cenuşii. Pe alocuri

silicea conţine microalveole. Spărtura este neregulată, concoidală. Studiul

microscopic relevă următoarele aspecte: silicea de culoare intens cenuşie

corespunde varietăţii amorfe, iar cea cenuşie varietăţii microgranulare formate

prin recristalizarea primei varietăţi. În urma recristalizării şi remobilizării

silicei apar zone cu structură fibro-radiară în centrul cărora se remarcă,

adesea, cuarţ microgranular. Fisuri submilimetrice umplute cu silice de terţă

generaţie care străbat masa silicolitului apar rar.

– Filonaşe de cuarţ de culoare albă cu textură în benzi (prinse în

masa andezitelor piroxenice), asociate cu carbonaţi şi uneori cu epidot şi

zeoliţi. Mineralizaţia filoniană a andezitelor piroxenice se compune din

agregate microgranulare de calcit, însoţite de cuarţ microgranular, dispuse

sub formă de venule în masa carbonatică. Sporadic apar fragmente de

rocă şi cristale individuale de plagioclazi etc., în silicea compactă. Piroxenii

sunt calcitizaţi marginal şi pe fisuri; local calcitul este substituit de cuarţ.

– Filonaşe de cuarţ cenuşiu slab verzui (3,5 cm grosime) prinse în

andezite se observă frecvent în aluviunile văii C de la H. La

microscop roca gazdă se dovedeşte a fi un andezit hipabisic cu textură

fluidală. Zona de contact cu roca este formată din benzi de calcit

microgranular în care se află sporadic granule de epidot, rezultat în procesul

de reacţie (aport de calciu) cauzat de soluţiile hidrotermale. Spre interiorul

filonului se dezvoltă în continuare o bandă de grosime redusă (cca 0,5 cm)

constituită din cuarţ microgranular în amestec cu calcit, după care se

dezvoltă o zonă de cuarţ microgranular traversat de vinişoare de calcit,

local calcit şi epidot. Analiza microscopică a filoanelor asociate andezitelor

piroxenice sugerează următorul proces: soluţiile hidrotermale bogate în

SiO2 s-au depus pe fracturi, ulterior fiind mineralizate cu calcit (Pl. V, fig. 10).

În procesul de reacţie carbonat-silice s-a format epidot în zona marginală,

remobilizat ulterior împreună cu calcitul pe fisurile din masa silicei.

Varietăţile de cuarţ fibros roşiatec (tip carneol), asociat cu cuarţ alb,

remarcate în acest perimetru, prezintă interes gemologic major, ca şi

concreţiunile de silice (<5 cm Ø) întâlnite, deocamdată, numai în aluviuni

(valea C, H). Asociat ofiolitelor din regiune se află şi varietăţi

de opal.

Concluzii

În regiunea cercetată s-au conturat cinci perimetre cu silicolite

geme. Valoarea economică a substanţelor minerale identificate constă în

calităţile tehnice (duritate, grad de lustruire) şi estetice (culoare, microtexturi şi

structuri, incluziuni). Ocurenţe mai importante sunt cele din perimetrele

H şi B.

Între gemele fine menţionate, importanţă economică manifestă:

calcedoniile filoniene şi concreţionare de la H, gheizeritele policrome

de la B, jaspurile roşii din sectorul C B, precum şi unele apariţii

de silicolite geme din sectoarele văilor L şi C, .

Prelucrarea acestor silicolite sub formă de geme cu geometrie diferită

se pretează în calitate de piatră montată în inele, brăţări, cercei, butoni,

brelocuri, mărgele etc.; totodată se pot confecţiona obiecte de artă pentru

interioare, deosebit de spectaculoase.

Fragmentul pe care l-am ales este, pe undeva, pe la mijlocul lucrării.

Succes!

Mă mîncă

Acum, că mi-am golit balconul ( aproape) de pietre, mă cam mîncă pielea să merg pe teren.E drept că fiecare pietricică pe care am luat-o în mînă mi-a amintit unde am găsit-o, cu cine eram, cum era vremea,cum arăta împrejurul, cum mă simţeam.Si parcă mai cere.Nu neaparat să mai colectez pietre, dar mă mîncă pielea să mai merg.Să revăd unele locuri unde n-am mai fost de cîţiva ani.Sper să reuşesc în această vară.

Sau o fi de vină primăvara şi o să-mi treacă?

De-ale mele.Dacă nu dai…

Este o vorbă care zice că dacă nu dai, nu primeşti.

La mine s-a cam infirmat chestia asta, că eu am primit.Cu doi sau trei anui în urmă, cînd mă îndreptam spre casă de la muncă am primit.Am primit un picior în cap de am zburat în gardul viu.Era un tînăr care se distra lovind pe la spate, preferabil, persoane mai în vîrstă.Bag samă că mă încadram deja în categoria asta.

Pe vremea cînd aveam Dacia, de cîte ori treceam Feleacul primeam de la miliţianul de la postul de control de acolo cîte o amendă.Că nu-i plăcea părul meu, sau cum mi-a spus, dacă circuli regulamentar înseamnă că ceva nu-i în regulă.Deci trebuie verificat şi ceva, ceva tot se găseşte.Căuta, verifica de parcă eram la RAR şi dacă totul era în regulă, zicea că nu-i spălată maşina.Si dacă nu m-ar fi amendat, tot mă enervam că mă oprea.Parcă avea cameră video şi îşi aranja să fie de servici cînd trebuia să trec eu prin zonă.Incă nu se construise varianta autostradă, iar pe varianta  prin Valea Ierii se putea circula numai cu helicopter, atîtea gropi erau.

Cu toate astea mi-am zis că nu degeaba a ieşit vorba asta şi cînd şlefuiam pietre dădeam şi eu.Pînă cînd aveam deja abonaţi la primit, ba mai aveau şi pretenţii.

Ei, acum cînd m-am hotărît să dau pietrele, primul la care i-am trimis a fost un băiat din Suceava care n-a cerut nimic.Voiam doar să-i demonstrez că şi la noi în ţară sînt pietre care pot fi transformate în bijuterii.Căci omul, care faţetează pietre, adevărate minuni, îşi cumpără materia primă de pe siteurile internaţionale şi normal, în dolari sau euroi.I-am trimis cu convingerea că se va bucura şi va şti ce să facă cu ele.

Am tot trimis colete prin toată ţara, că mi s-au lungit mîinile să duc coletele la muncă cale de 8 km pe care îi parcurg zilnic pînă la  şi de la serviciu.Chiar constata nevastă-mea că pietrele astea cu efort au venit şi cu efort pleacă.

Si…surpriză, drăguţul de băiat din Suceava s-a simţit atît de obligat- căci zicea că niciodată nu a primit nimic de la nimeni şi a fost exploatat cît s-a putut, încît mi-a trimis şi el un set de bijuterii ( cercei şi  pandantiv ) din rubin pentru nevastă-mea, că tot vine 8 martie.

Deci, poţi primi şi dacă nu dai, dar nu întotdeauna e benefic, dar poţi primi şi dacă dai, cu avantajul că poate fi o mare şi plăcută surpriză.

De-ale mele.

Na, am început să rezolv problema cu pietrele.Am făcut un ununţ pe internet că le donez şi s-au arătat interesaţi vreo 8 de prin toată ţara.Pînă acum am trimis în trei locuri.Singurul efort pe care trebuie să-l fac e să fac coletul în care să pun din toate cîte ceva, să-l duc cu mine la muncă şi să fac comanda pe curierat.Plata transportului la destinaţie.Fără alţi bani.

Cu modificările datorate fotoliului, a trebuit să renunţăm la o parte de mobilier.Normal că n-au mai încăput o grămadă de lucruri şi cărţi.Aşa că am făcut un anunţ pe internet că donez cărţi.S-a arătat interesată o doamnă sau domnişoară din Turda.Mi-a dat şi explicaţii, dar n-aveam nevoie de ele.A găsit pe cineva care să vină să le ia de la mine, iar cînd , din nu ştiu ce motive a rămas fără cont, a găsit ceva rudă să mă contacteze .Buun.A venit un tînăr a luat cărţile şi…gata.

Recunosc că eu sînt de modă veche şi mi-ar fi plăcut să-şi amintească nr.meu de telefon şi să-mi spună dacă  a primit cărţile.Nu l-a mai găsit, nici adresa de internet, nici rudele care m-au contactat, nici nimic.Ce să mai am pretenţii de un „mulţumesc” .E clar că sînt învechit.

A venit cineva la noi şi normal că a urmat şedinţa de cumpărături.Si tot normal că la un mall.

Soţia mea ştie că nu mă dau în vînt după…inventar pe la magazine, dar mai las şi eu, mai lasă şi ea şi ne descurcăm, însă alături de două femei chiar că n-am avut nici o şansă.Aşa că, odată intrate într-unul din magazine eu am rămas afară să contemplu demenţia.Era în apropiere de zona cu liniile cu mîncare.O grămadă de lume ocupau mesele şi normal că făceau conversaţie.Din ced în ce mai tare, căci pe lîngă tot felul de muzici de pe la magazinele alăturate, tot felul de anunţuri mai erau în zonă şi scule pentru distrat copiii.Adică nişte instalaţii care scutură, şuieră, fluieră, miaună, etc.Plus circulaţia persoanelor care mişună pe acolo.Era un adevărat vacarm.Cred că cei care stau o zi întreagă acolo sînt zombi cînd ajung  acasă.Si tot uitîndu-mă de jur împrejur dau de un stand cu produse turceşti.Aveau şi prăjituri şi tot felul de dulciuri, o grămadă de recipienţi pentru cafea, ceai foarte frumos ornamentaţi şi…cafea la nisip.Normal că am vrut şi eu cafea, că-mi era dor de nişte facea fiartă, să mai simt zaţul să-mi mai amintesc.N-a vrut să mi-o facă scurtă şi a durat mult pînă a terminat-o căci aparatul de încălzit nisipul atunci a fost pornit.Le-am anunţat pe fete că merg afară să-mi beau cafeaua şi să fumez- nici n-ar merge o cafea turcească fără ţigară.

Noroc că fulguia afară şi am lăsat să mai cadă cîte un fulg în recipientul cu cafea.Si asta pentru că un prieten mi-a spus că cafeaua foarte fierbinte, în pahare de plastic sau hîrtie, e periculoasă pentru bărbaţi.Că afectează potenţa de două ori.Te frigi şi la degete şi la limbă.

Bună cafeaua.Tare, cu gust de zaţ, dar avînd în vedere că foloseşte numai cafea arabică este abrazivă cumva, seacă.Chestia e că o astfel de cafea  nu se bea în picioare, la o ţigară.Trebuie savurată, la o poveste cu prieteni, sorbită cu încetul, iar la sfîrşit întoarsă ceaşca pe farfurie şi…ghicit în zaţ.

Oare fabrica de ciocolată Poiana nu mai funcţionează, căci de mai mult de o lună n-am mai găsit Poiana Aerată ( aiurită).

La cum se manifestă vremea, n-am avut nici un chef de fotografii anul ăsta.

De-ale mele

Mi-e greu să pricep.

Mulți s-au arătat interesat de pietre.De cele brute.Pe site-urile de specialitate un gheizerit de 100g se dă cu 5 dolari plus 35 dolari transportul.Eu le ofer cu 50 lei kg și…

Mulți s-au arătat interesați de cărți de specialitate.Cînd le ofer primesc likeuri.

Am o singură pretenție.Să vină după ele, indiferent că sînt pietre sau cărți.Am trimis o piatră în jud.Neamț prin curierat rapid și a ajuns în 28 de zile, iar  liber de la lucru nu-mi iau pentru a merge la poștă.Măcar atît să facă, dacă nu merg pe teren după ele.Dacă nu-și consumă benzina, dacă nu-și udă picioarele și nu-și rup spatele cu greutatea lor.

Bag sama că nici așa nu e bine.

Nu-i bai! Nu merg cu ele înapoi de unde le-am luat, dar le pot băga într-o fundație, în beton.

De dat

Gheizerit din Metaliferi.

5,2 kg.

Pietre

Pietre

Cu pietre prin expoziții