Oare

M-am dat mult cu maşina.Din 1974.

Intotdeauna am visat să particip la curse, mai ales că aveam de la cine să învăţ aici, la Cluj.Dar n-a fost să fie.Singurele curse la care am participat au fost cele cu carturi, neoficiale.La cartodrom eram carturi cu motoare de Mobra, blocate in viteza a doua, să se poată da şi cei mici, fără probleme.După ce se încheia programul, montam schimbătoare pe cîteva carturi şi ne dădeam pînă ameţeam.Depășiri, ieșiri în afara pistei, rotiri, chiar mici accidente,viteză cît putea motorașul de Mobra,pe linia dreaptă.Era tare frumos.

Acum, n-am ieşit din casă din cauza unui film cu curse auto.Il trăiesc de parcă aş fi acolo.

Nu, nu sînt vitezoman.Imi place să mă dau cu maşina. Să văd tot ce se întimplă în jurul meu, să văd peisajul, căprioare, păsări, copaci, iar asta nu se poate la viteză mare, cînd vizibilitatea se reduce la un culuoar  îngust , pe șosea înainte.Imi place mai mult șoseaua de munte, cu viraje multe, decît soseaua dreaptă.Mi se pare plictisitoare.Imi place să alunec ușor peste denivelări,ca și cu o barcă pe valuri, nu să trec, in viteză, pe deasupra lor.

Sînt, mai degrabă prudent, atent la toți cei din jurul meu-mai ales că par să fie foarte mulți aceia care nu cunosc indicatoarele și legea circulației, în general.

Pentru mine și condusul e o joacă.Mă joc așa cum o fac cei mici, cu seriozitate.

Zilele trecute am făcut ceva modificări in casă, iar pentru asta a trebuit să strîng toate pietrele în cutii.

Intenția era să le las în cutii, dar nu pot.Imi sînt dragi și mi-e drag să le văd.

Din păcate nu mai încap toate cîte au fost înainte pe rafturi.

Oare pe care să le scot, pe care să le mai pun.Pentru fiecare piatră am mers kilometri pe teren, am cules-o din apă, din noroi, am dus-o în spate sau in sacoșe de mi s-au lungit mîinile.Pe unele le-am tăiat sau doar le-am șlefuit manual zile, săptămîni, luni, micron cu micron, pînă au ajuns în faza asta.

Am renunțat la multe din ele pentru a-mi putea susține financiar pasiunea.Au ajuns prin toată lumea, la alti pasionați, iubitori de pietre.

Ca și drumeția, ca și mersul pe munte și studiul , parțial al geologiei si colectarea și prelucrarea pietrelor a fost tot o joacă.

Acum, dacă nu mai șlefuiesc, merg mai puțin pe teren pentru recoltare, parcă mi-e greu să nu le văd pe cele pe care le-am păstrat încă pe lîngă mine.

Oare am rămas  un copil care, încă, se mai joacă sau încep să dau în mintea copiilor?

Pasionatilor de pietre,asa nu !

Era tot iarna,eram la un atelier fara apa curenta si pe care il incalzeam cu o soba cu lemne asezata linga usa deschisa,pe unde scoteam burlanul pentru evacuarea fumului.

Se incalzea greu,imi trebuiau citeva ore sa ma incalzesc un pic si miroseam a fum de parca am stat la afumat

Spargeam gheata din fintina si ma chinuiam sa tai tinind cu o mina piatra,iar cu cealalta puneam gheata pe disc pentru racire.

Eram atit de incintat de idee,ca nici nu ma gindeam ca as putea sa-mi tai mina sau degetele inghetate cu care tineam piatra sub disc.

Mergea foarte greu,iar taierile erau parca in zig zag.Asa ca,mi-a mai venit o idee.

Am luat un flex,am pus un disc mai mare pe el,am pus piatra jos si fixind-o cu piciorul am inceput sa tai.

La ce turatie avea flexul ,8500 turatii pe min.,era destul de greu sa-l stapinesc,dar eu taiam intr-o veselie,pina s-a spart un pic piatra si a sarit flexul intr-o parte.Noroc ca a fost in cealalta parte,altfel mi-ar fi trecut discul prin picior,ca si cum n-ar fi fost nimic acolo.Mi-as fi taiat piciorul  ca pe nimic.

Am fost cuminte restul zilei.Am adunat totul si am grunduit pinze pentru prietenul meu,pictor.

FRATILOR DE PASIUNE,NU FACETI ASA CEVA !

Mergeti la ateliere specializate sau procurati-va scule specifice si taiati numai daca sinteti in siguranta!

Doua

Intre atitea pietre, toate frumoase, toate deosebite, fiecare cu povestea ei, fiecare cu timpul de prelucrare , sint unele care mie imi plac in mod deosebit.

Azi am sa va arat doua pietre deosebite.Mie asa imi par.

Una din ele este…agat carneolic sau citrinic si desi l-am taiat, nu l-am slefuit pentru ca am senzatia ca as strica frumusetea pura, virgina, salbatica.

Agat.
Citrin? Carneol?

Cealalta este…

La prima vedere, o calcedonie frumoasa cu carneol,

Calcedonie

dar dupa taiere si slefuire s-a dovedit a fi…opal.

Opal de foc

O minunatie de opal care la suprafata are calcedonie.

Sa zicem ca ar fi doua din piesele mele de colectie si care vor mai sta inca mult timp la mine.