Despre concretiunile de Feleac sint legende cu zmei,de prin vremea imparatilor razbat amintiri ale viitorilor soldati care trebuiau sa-si duca cu ei ghiuleaua si cele mai renumite erau cele duse de clujeni-se mai gasesc unele pe la Budapesta.Se mai numesc si pietrele insufletite,si trovanti.
Geologic sint niste nuclee care aduna,in timp,cu ajutorul apelor subterane nisip si minerale si datorita carora au forme ciudate.
Pot fi intilnite pe Dealul Feleac,in localitatea Feleacu,pe Valea Caprioarei si in Cluj prin cartiere sau pe linga institutii sub forma de pietre ornamentale.
Inedit
De paza
Puisor
Fantoma?
Solidul
Negi?
Concretiunile din fotografii sint aplasate in Cartierul Gheorgheni si fotografiate intr-o zi ploioasa de toamna.
Filed under: Fotografii, Pietre | Tagged: Blogul lui Fosile, caprioare, Cart.Gheorgheni, Cluj, Concretiuni de Feleac, Feleacu, Oua de zmei, Valea Caprioarei, zmei |
Fosile şi pietre 
Oare sunt înrudiţi cu trovanţii din Costeşti, Vâlcea? Mă refer la modul de formare.
Sunt oricum foarte frumoşi, sculpturi ale naturii.
Cu mici diferente ce tin de tipul de sol,sint tot trovanti ca cei din Vilcea.
Da,niste sculpturi a subsolului.
Cum Fagetul si Becasul au devenit niste cartiere , datorita constructiilor ridicate acolo s-au facut multe sapaturi care au scos la iveala foarte multe formatiuni,multe atit de mari incit au trebuit sparte pentru a putea fi deplasate.Si cum institutiie statului nu mai au bani (asa se zice),nu mai sint plasate prin oras sau prin parcuri,cum le-ar sta bine.
Ultima fotografie seamana cu un cactus de desert cu fructe …sunt foarte interesante.
Probabil.N-am vazut un cactus de desert .
Fantoma pare o pasare de prada, aduce a soim 🙂
Asa-i,Adrian.
Un fel de soim cu moaca de buha,ca n-are cioc.
Poate fi orice,in functie de fiecare din noi.
Cind s-a construit cartierul Gheorgheni din Cluj,au fost aduse aceste formatiuni si plasate in diverse locuri,cu scop ornamental.Asta era prin anii ’60-’65.Si intr-adevar sint ornamentale,mai ales ca sint specifice.
Acum,nu sint bani.Trebuie doar incarcate pe camion si transportate pina in oras….
Alexandru, bine ca mai sunt, ca au fost furate sau distruse, dar pacat ca stau ascunse, pierdute!
brrr! ce toamnă-i şi la Cluj!
mai trimiteţi şi pe la Iaşi nişte concreţiuni din acelea, că văd că aveţi o groază şi dau tare bine în parcuri 🙂
Veniti si va luati,ca-s la liber…
Simbata,cind am facut pozele,a plouat fara intrerupere.
La Costesti am vazut trovanti, mititei cat un bob de orez, dar si uriasi de cateva tone. Apoi am intalnit trovanti in curtile oamenilor, in Horezu, luati din mediul lor si pusi in garduri sau printre plante. Stiu ca sunt doar pietre, insa am avut o retinere in a lua chiar si un bob marunt de la locul lui.
George,trovantii pot avea doar un rol ornamental.Daca nu se distruge dealul,solul si apele subterane-adica conditiile in care se formeaza.ei se vor mai face.Daca pot fi adunati intr-un spatiu special amenajat,asta inseamna protectie.
Cei de la Cluj,din cartierul Gheorgheni,arata bine si nu se distrug in conditiile naturale.
Nici eu nu iau de pe teren nici pietrele cu valoare gemologica,daca n-am unde si cum sa le pun in valoare.Cum au stat milioane de ani acolo,mai pot sta inca.
Chiar în vara asta am văzut o emisiune pe tvr 3 despre trovanţii de la Costeşti. Şi aceia erau inediţi ca formă şi cu mult mai mari decât cei de la Cluj. Am auzit că acum ar fi protejaţi prin lege, ceea ce ar fi excelent pentru aceste minuni ale naturii. Ar fi păcat să dispară din nesăbuinţa altora.
La Costesti muzeul trovantilor e chiar langa sosea, e o bariera care ar trebui sa opreasca accesul pe roti, insa cand am fost eu, erau urme de masina si lopata, cineva luase nisip de acolo…
Carmen,sint si la Cluj mari si foarte mari,nu-i problema.
Cum i-am spus si lui George,daca nu se distruge dealul,daca nu se ia pamintul special in care se formeaza si daca nu se distrug apele subterane,freatice ,se vor mai forma si altii fara nici o problema.
Din fericire, in iesirile prin Faget am vazut si case in a caror curti sunt astfel de pietre ciudate. Ma bucur ca nu se chiar pierd in necunoastere…
Autoritatile abilitate (suna frumos!) ar putea face o chestie pentru turism, daca ar vrea… Pana una-alta, ne bucuram de ele prin cartier, si chiar ne bucuram de fiecare data cand le vedem!
E clar,din ce spui si tu,ca clujenilor le plac pietrele astea si se bucura de fiecare data cind le vad.Fac parte din cotidianul nostru.
Le stiu, am copilarit pe langa ele, in acelasi cartier. Dar tot batand netul, abia de vreun an am aflat ca se numesc trovanti si ca se gasesc atat de aproape de noi. De atunci tot planuiesc o iesire prin Feleac, dar… Marturisesc ca mi-ar placea sa am in gradina unul sau doi mai mici… Stiu ca sun protejati de lege da’ daca promit sa nu-i sparg si sa-i tin la loc de cinste n-as putea avea si eu unul mititel?
Sau unu mic langa pietrele pe care le cumpara sotia cu revista?(sper sa nu mai fie multe ca ma falimenteaza).
Hai la mine ca-ti dau eu pietre cite vrei.Si-s semipretioase.
In legatura cu concretiunile de Feleac,n-as putea sa-ti spun daca se incadreaza cu cele de Costesti,cele protejate.Oricum,daca mergi in Faget,pe linga gramada de constructii,pe piraiele din padure sint citi vrei.Iar eu sint de parere ca sint pietre ornamentale si trebuie folosite ca atare.
Celor care au dat autorizații de construcție în Becaș, Livadă, Făget, Sălicea , Micești etc. li se fîlfîie de concrețiunile grezoase.Dacă mergi pe teren vei vedea nenumărate concrețiuni sparte, distruse .
mersi mult, am retinut oferta, sa vad cum stau cu timpul…
Daca tot prin Gheorgheni stai,poate ne intilnim la o plimbare cu cateii si mai povestim.
Trovanti foarte interesanti se gasesc la Ulmet in judetul Buzau. Pentru detalii vizitati http://romania-natura.ro/node/696
Multumesc,Florin!
Sint interesante concretiunile de la Ulmet.
Ma gindesc ca fiind in apropierea Vulcanilor Noroiosi,ar fi posibil sa fie vreo legatura care sa explice formarea lor.
Mai trebuie studiat.
Natura este se pare un sculptor modern. 🙂
Cel mai…