Flori

Anunțuri

Flori

De-ale mele

Era vorba că vor suna sirenele şi la Cluj şi în unele publicaţii locale erau explicaţii despre cum trebuie înţeleasă sonorizarea respectivă.

Păi, pot suna pînă sar de pe postamentele respective, că la Cluj n-am văzut nici un indicator care să direcţioneze populaţia spre vreun adăpost antiaerian.Adică, nu sînt adăposturi.Si-atunci?

De altfel, ieri n-a sunat nici o sirenă.Eu n-am auzit.

 

Pe vremuri, cînd echipele sportive ale ţării evoluau pe undeva, toată suflarea ţării era cu ochii în televizoare.Si trăiam cu toţii la cele mai înalte cote evoluţia alor noştri.

Acum, la Cluj, sînt campionatele europene de gimnastică.Si gata.Păi, ar trebui ca fiecare televiziune să-şi înceapă ştirile cu asta, nu cu Ghiţă sau cu Champs Elisee.

Sînt eu prea răutăcios? Nu cred, căci nu toţi clujenii pot merge la faţa locului, iar restul populaţiei nici aşa.

 

Primăria a somat asociaţiile de proprietari sau locatari să dea jos zăpada de pe copaci.

Serios? Si cum ar trebui procedat?

Flori

https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/

Cînd

Cînd totul în jur e rece, cînd sufletul ți-e cuprins de frig și nu mai poți împodobi Oda bucuriei-bradul- cînd durerea te apasă, orice urare sună ca dracu.

Si de cîte ori îți spune cineva ” Sărbători fericite!”, răspunzi din vîrful buzelor Mulțumesc, la fel! sperînd totuși că nu le va fi ca ție.

FRIG.

https://fosile.wordpress.com/

Depărtări

Retezat

Retezat

Molul (noroiul)

Il apuca, intr-o iarna, pe Puiu, prietenul meu, cheful sa mergem pina la Muntele Baisorii.

Autobus si pe jos.

Normal, dupa ce am pornit pe jos ne-am apucat de cintat.

Acuma, sa nu credeti ca era ceva demn de Eurovision.Era un fel de racnet , ca ne umfla si pe noi risul cind auzeam ce eram in stare sa debitam intr-o pseudo engleza, in incercarea de a reproduce una din piesele lui Freddie Mercury.

Nu mai stiu in care sat a iesit o lele la poarta sa vada cine face scandalul ala.

Buna ziua!

Buna, mai coptii!

Da’ v-ati lovit rau, de zbierati asa?

Nu, lele.Cintam.

Aha!Da ce fel de hore’-i asta?

De-a lui Freddie Mercury.

Da’ Feri asta, tata ase zdiara?

E Freddie, ca-i englez nu ungur.Nuu, el cinta frumos si are si orchestra.

Bine, ma coptii.Nu-i bai, horiti cit vreti, da numa dupa ce iesiti  din sat, ca avem o gravida sa nu sa sparie sa patasca ceva.

De-amu or sii (fi) mai multe, ca iarna noaptea-i lunga si ce-or face oaminii?Beu, torc si fac coptii (copii).

Da unde mereti?

La Baisoara.Nu se poate merge peste munte?

Sa poate.Da di ce nu mereti voi pa drum, ca poate va ie o sanie cu cal si va duce pina acolo?

Vrem noi sa mergem mai de-a dreptul.

Meret p-acolo… si puteti zdiera cit vreti, ca poate sa sparie si luptii (lupii) si ne lasa o tira ( putin) in pace.

Aveti grija ca dupa ce treceti de padurea asta dati de mol (namol), sa nu pticati acolo, ca greu puteti iesi.Da daca zdierati (strigati) tare va aude badea… de la cauacie (fierarie) si vine dupa voi.Ca si ala-i intr-o huzna (intr-o parte cu sensul de …nu tocmai sanatos mintal) de si-o facut cauacie intre sate, in munte.

Tare ne placea cum vorbeste, dar am pornit  voiniceste prin zapada pina la genunchi.

Dupa ce am trecut de padure era mai greu de inaintat din cauza ca stratul de deasupra al zapezii era inghetat, dar nu suficient de tare sa ne sustina.Asa ca fiecare pas era greu de facut si eram deja transpirati de efort.

La un moment dat vedem pe un par o bucata de carton presat pe care scria de mina:

Nu treceti! Pericol!

Alunecare de mol!

Ne-am uitat jur imprejur si in afara de fieraria de unde se auzea ciocanul pe nicovala si iesea fum negru, era numai zapada. Am tras un hohot de ris de au vuit muntii si ne-am continuat drumul.

La un moment dat vedem cum se porneste zapada de pe versant si asteptam sa ajunga la noi, incintati ca vedem o mica avalansa.Cam 50 m de lung si cam 10 m lat.

Cind a ajuns la noi era ,deja ,prea tirziu sa mai fugim si am fost aproape acoperiti cu…noroi .

N-am mai ajuns la Baisoara.

Ne-a extras fierarul din noroi, ne-a tavalit prin zapada apoi ne-a spalat cu furtunul cu apa-avea o instalatie ingenioasa- cu o pompa bagai aer intr-un butoi cu apa, iar apa iesea cu destula presiune printr-un furtun.

Dupa ce ne-a  spalat cit s-a putut de bine, ne-a tinut afara sa inghete apa pe noi, „laudindu-ne” ca n-am tinut cont de inscriptia lui, apoi cu o bota a batut gheata de pe noi si numai dupa aceea ne-am dezbracat si am pus hainele la uscat.

Zicea ca sint multe izvorase si pamintul musteste de apa.Iarna, din cauza ca ingheata la suprafata, sub zapada, apa se aduna in stratul de pamint si porneste la vale cu tot cu zapada din cind in cind.

L-am intrebat de ce si-a facut fierarie in mijlocul muntilor.

Sa nu fie sfada ( cearta) ca e a unui sat sau altul.In plus lui ii place sa fie numai cu ciinele lui in munte.

Oricum, toate drumurile, in toate directiile pe acolo trec.

Am stat acolo doua zile.L-am ajutat la fierarie, ne-am jucat cu ciinele lui, un urias ciobanesc alb (vorba vine, caci era aproape negru de la funingine).

Normal ca ajunsi acasa a trebuit sa ne spalam bine de tot si noi si hainele, caci miroseam a namol, a carbune, a fum…