Urcind

https://fosile.wordpress.com/

Inca o curba

https://fosile.wordpress.com/

Paring 1976

https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/O traversare de la Novaci la Petrosani.

Singur in imbratisarea Paringului.

Prin ploaie, prin nori, la soare, in leganarea padurii, mereu impreuna, muntele si cu mine.

Din cauza unei coboriri…pe rind, adica am aruncat rucsacul dupa care am coborit si eu, s-a lovit aparatul foto si mi-a ramas blocata diafragma deschisa.Din acel moment toate pozele sint cu un halou pe mijloc.

Am fost anul trecut pe Transalpina.

Nu mai e nimic la fel cum a fost atunci.Sau poate mai este prin zonele pe unde am fost eu pe jos.

Oricum, Paringul e la fel de frumos, de maiestuos, de primitor.

Iti amintesti?Ce mai rideam…

De primavara cind ne intorceam din traversarea Trascaului si dupa ce am lungit-o pina am ramas fara mincare si mai aveam doua trei creste si doua trei dealuri de traversat.

Mai mincam noi macris si alte verdeturi de prin iarba,dar ne-am cam saturat, cind ai ramas cu gura cascata in fata unui cires salbatic.Doar citeva cirese negre se vedeau mai spre virf,dar ne-am catarat in graba si cu grija sa nu rupem crengile si ne-am apucat de mincat de parca era concurs.Cu cele citeva cirese coapte ne-am minjit pe miini si pe gura,iar cu restul ni s-au strepezit dintii si gura si eram amari si in suflet,dar eram satui.Si …ce-am mai ris cind la citiva metri mai incolo am gasit o minilivada cu ciresi.Erau incarcati cu cirese mari,pietroase de mai.

Am mincat citeva,sa ne schimbam gustul,dar nu mai incapea.Am cules rizind o punga de-un leu si-am pornit in cautarea apei pentru o cafea.Eram satui pentrui o zi,daca nu ne apuca pintecaraia .

Pe o stinca se preligea un firicel de apa si picura,pic pic.

Ne-a luat o ora pina am strins o jumatate de cana si ce-am mai ris  de ne-am prapadit,cind dupa citiva metri,dupa stinci curgea intr-un suvoi cit pumnul o cascada lina.

Am baut,ne-am imbaiat cu tot cu haine si stateam la o tigara si cafeaua aferenta cind a venit o lele  si ne-a chemat la ea,in sat sa ne dea ceva sa ne spalam pe miini si pe gura (fata) de urmele de cirese amare.Si ne-a dat.Petrol.

-Aveti grija,maica,sa nu fumati o vreme,ca luati foc!

Ne-a dat si niste pita cu slanina si multumind,ne-am vazut de drum.

Ce-am mai ris cind ,la niste drumari cu care ne-am intersectat le ieseau ochii din cap vazindu-ne uzi leoarca-stiind ca n-a plouat si nici nu este vre-un riu sau lac in zona- si mirosind de la o posta a petrol.

Iar in Cluj cum ne mai ocolea lumea…

Iti amintesti?