Trecere

Hida

Nu știu de unde îi vine numele.

Hîd= Urît

Ar putea fi de la ceva urît .Mai este în apropiere de Cluj, Apahida.Numele ei vine de la apa hîdă, adică apa urîtă, căci de-a lungul timpului Someșul a fost, datorită inundațiilor catastrofale. un rîu urît.

Oare cît de urîtă să fi fost aceea  și ce a făcut pentru comunitate, încît să-i fie preluată porecla?

Hida este în județul Sălaj și chiar la intrare este o stîncă fără nici o legătură cu restul peisajului.

Localnicii îi spun Stînca dracului și este, nu știu de cînd, arie ocrotită.

Această stîncă  este din gresie  de prin miocen.

https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/Si mai este ceva la Hida.

In secolul XIX familia Hatfaludy i-a făcut cadou fiului lor un conac.

Pe vremea comuniștilor a fost sediul IAS și a fost păstrat în stare bună.Apoi a fost retrocedat urmașilor, urmașilor, urmașilor și arată așa

https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/

Bucegi.Amintiri și păreri

Se pare că cu ocazia mai multor mutări s-au pierdut unele din filmele mele vechi, de prin drumeții.De aceea intru de multe ori pe la Adrian, https://buceginatura2000.wordpress.com/

să mă uit la poze.Si mă bucur de fiecare dată cînd gasesc unghiuri cunoscute, de parcă aș fi fost eu acolo și aș fi făcut acele poze.

Chiar mă gindeam zilele astea, că dacă aș merge cu Adrian pe munte tare multe am avea de povestit.De cum a fost acolo, comparativ cu ce este acum,…da de aia știi, dar despre, acolo ai fost…și cîte altele.

Cred că ar trebui să-și ia și el concediu .

In general sint de acord cu toată lumea, dar ca să cred ceva trebuie să cercetez și să ,ă lămuresc singur.

Tin minte că un pădurar mi-a făcut capul mare cu un loc special unde prin vremuri demult apuse au avut loc, sute de ani, sacrificii umane.

Buuun.Așa că intr-o vară mi-am adus scule- lopată,hîtleț, tîrnăcop, daltă și ciocan- și m-am apucat de treabă.Adică, in mai trei locuri care au putut fi alese ca loc de sacrificiu am decapat iarba și pămîntul pînă la rocă, iar cu dalta și ciocanul am spart rocă.Apoi, cu ajutorul unor crengi mai lungi ( aproximativ 170 cm) intre care am pus la capete niște bolovani, în total să ajungă la aprox.70 kg,adica inăltime și greutate medie pentru un om, pe care le-am impins, aruncat, răsturnat de pe stîncă.Am decapat locurile unde au căzut pseudo-momîile mele și am scos bucăți de rocă.

Muncă grea, dar dupa ce am ajuns la Cluj le-am dus la laboratorul școlii, air cui ajutorul profesorilor, la laboratorul de medicină legală a orașului.

Din experiențele locurilor știute de sacrificii  umane- de ex.mayași- oricît timp ar trece, tot rămîn urme, dar pe eșantioanele aduse de mine din Bucegi nu s-au găsit nici urme de sînge, nici așchii de oase.Deci, în locul numit pe atunci Palma lui Dumnezeu, iar acum Altarul Zeilor, chestia cu sacrificiile este doar o poveste de amețit turiștii.

A, că te simți  cumva special, că ai senzația că intreaga lume este la picioarele tale, că la 180 de grade, tot imprejurul pare că ți se inchină sau că iți vine să zbori- nu-i exclus ca unii sinucigași să-și fi luat zborul de acolo-este cu totul altceva.

Da, într-adevăr  sînt în Bucegi , ca și prin alti munti de la noi din țară niște locuri mai speciale.Dar asta ține de magnetism, de energii , de schimburi  de energii,de distorsiuni energetice.Unele sînt cunoscute de toată lumea, altele de mai puțini și altele doar de unii.

Unele din aceste locuri, mai nou, sint puse pe seama Dacilor.

Păi, fraților dacologi., am înțeles că Dacii erau un popor greu de cucerit sau nici nu-și puneau problema asta din moment ce zonele locuite erau in locuri ușor accesibile, dar înainte  de intervenția romană și inainte de daci, unde ar fi stat un popor.Nu în locuri greu accesibile? Iar ascunzătorile, depozitele de hrană sau de averi , locurile lor sacre n-ar fi fost în zone doar de ei știute și inaccesibile?

Păi, cei mai inalți munți sint Făgărașii, apoi Retezatul, apoi Parîngul și abia pe locul patru se află Bucegii.De ce să fi ales un loc usor accesibil, pe unde , la fel ca și acum, să se flendurească oricine trecea prin zonă?

Așa că, dacologilor, dacă vreți să  găsiți ceva urme preistorice căutați printre meterezele Făgărașilor, prin Retezat sau Parîng , iar zonele cu energii și distorsiuni le puteți găsi prin toți munții nostri.Trebuie doar drumețit.

Am mai făcut și alte cercetări prin Bucegi, dar deocamdată ajunge.

Curioasa

https://fosile.wordpress.com/

Goanga

Goanga

Goanga

Isi face pinza ca si paianjenul, pe stinca.

Tot din pinza are niste tuburi prin care, probabil, circula.

Nu stiu ce goanga este.

Poza (7)

Pe stinca

Pe stinca

Zborul din vis

Cind visez,ma vad pe mine facind ceea ce fac.Adica traiesc efectiv ,dar vazindu-ma si din exterior si mi-e imposibil sa intervin,sa ma avertizez pe mine,cel care particip.

Un vis care s-a repetat de mai multe ori de cind ma stiu,este unul in care zbor.Dar nu un zbor ca al pasarilor ci,mai mult un fel de plutire la citiva centimetri deasupra solului.Daca ma uit la picioare,vad trecind pe sub ele denivelarile solului.

Nu stiu daca a fost prima data,dar pe asta mi-l amintesc.

In Parcul Caragiale era pe vremuri un topogan foarte inalt.De trei sau patru metri.Iar partea de jos era curbata si te arunca departe .Eram unul din copiii de  la Liceul de Muzica  si cind m-am dat prima data  si  am tras un spate de pamint de mi-au dat lacrimile.Si n-am mai avut curajul sa ma dau pina dupa ce am visat ca ma dau pe topogan si la desprindere imi vedeam picioarele si solul trecind pe sub ele.Dupa aceea n-am mai cazut niciodata si-atita m-am dat,ca abia ma luau colegii de acolo,ca ni se termina Biletul de Voie.

Alta data l-am mai visat inainte sa facem cu Puiu prima noastra catarare pe stinca la Cheile Turzii.

Ma vedeam plutind deasupra cararii de la cabana inspre mijlocul Cheilor si-apoi pe linga perete in sus vazind fiecare fisura,fiecare priza,posibilele locuri de odihna.

Dimineata am uita visul,dar ne-am dus la Chei,l-am anuntat pe cabanier ce vrem sa facem si am pornit.Puiu a inceput primul catararea.Eu am stat un pic  in incercarea de a-mi aminti visul.Dar nici vorba.Asa ca,m-am pornit si dupa trei pauze de odihna am ajuns sus unde ma astepta Puiu.

Nu-mi amintesc etapele,prizele,bataile inimii sau daca imi era frica.Nu mi-am amintit nici atunci.Pur si simplu pipaiam sau ma uitam ,puneam mina sau piciorul si mergeam mai departe,cum am mai facut de altfel,de atitea ori de atunci.

Sus,pe creasta am urlat,ne-am imbratisat,am sarit intr-un picior ca niste copii ce eram,in timp ce la baza peretelui,cabanierul facea acelasi lucru,fericit si el ca am ajns cu bine sus.

Am mai avut acest vis de multe ori.Intotdeauna inaintea unor situatii  care imi schimbau viata sau determinau o schimbare ,dar nu de fiecare data in miezul acelei situatii.

Nu stiu ce determina acest vis,dar ,parca as vrea sa-l mai visez…

Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului

Rezervatie geologica.

Face parte din Formatia de Metes si este un martor de eroziune.

Adica ce a mai ramas ,dar care fiind supus in continuare eroziunii scade an de an.

Piatra Corbului este o stinca de calcare situata in versantul sting al Vaii Ampoiului intre localitatile Tauti si Metes -intre Alba Iulia si Zlatna.

Este una din cele mai interesante formatiuni geologice ale Muntilor Metaliferi.Este constituita dintr-o alternanta de strate cu sedimentatie normala (sisturi argiloase-grezoase violacee si verzui,gresii si bancuri de calcarenite fine) si strate cu sedimentatie haotica,acestea fiind constituite din nivele de blocuri rulate de roci foarte variate (gresii,calcare,sisturi cristaline,dar mai ales roci eruptive) prinse intr-o matrice argiloasa.Aceastaintreaga masa haotica este o formatiune de Wildflysch,adica o formatiune depusa in conditii de instabilitate,rezultata dintr-o alunecare,pe panta taluzului continental,a materialelor deja depuse sau desprinse dintr-o faleza.O formatiune de Wildflysch tradeaza iminenta unei faze de cutare.In acest loc stratele sint redresate la verticala.

Aici sint blocuri de calcare brecioase bine sudate,printre care se afla mici granule de cuart si de roci eruptive.

In cimentul breciei se gasesc exemplare de orbitoline ( Orbitolina conica si Orbitolina discoidea ) pe baza carora a fost stabilita virsta albiana.

Ocrotirea Pietrei Corbului este justificata de interesul geologic al formatiunii si de aspectul original (arata ca un zid ).Zona ocrotita are o suprafata  2000 mp.

Bibliografie: Gherman I.(1943):Cercetari geologice in coltul de SV al Depresiunii Transilvaniei

Bleahu M,Dimian M (1967):Studii stratigrafice si tectonice in regiunea Fenes-Ighiel_Intregalde (Muntii Metaliferi)

Relaxare

Relaxare totala.Citeva zile de leneveala intr-o zona frumoasa,undeva la capatul tarii.Desi in zona este cimpie,am avut noroc de citeva dealuri pline cu struguri.Unul din satele comunei Comarna,despartit de tara vecina Moldova de niste foste iazuri cu latimea de 4 km si de Prut.

A fost raiul catelului nostru.Aici a vazut pentru prima data in viata gaini,purcei,iepuri si a fost catel de curte,permanent in miscare,insotind fiecare persoana care se misca sau urmarind pe linga garduri tot ce misca prin curtile si gradinile vecine.

Regina noptii

La gard

Prin imprejur

Atentie...

Struguri pentru vin

Dealuri cu vii

Apus

Fara avioane,fara masini,doar latrat de catei,cotcodacit de gaini,greieri,pasarele,berze,cai si vite.Cam asa era:trezit inainte de rasarit si asistat la venirea luminii de la Moldova,insotit de cafea si citeva tigari.Iesit descult in iarba uda pentru o baie de roua,cu catelul zburdind printre flori si legume.Apoi,liber la…stat.La soare,la umbra,pe iarba.Cit am stat acolo,exceptind perioada cind am fost pe dealuri,am umblat descult.Am mincat rosii cu gust de rosii,vinete cu gust de vinete,ardei iuti,iuti,lapte acru din lapte de vaca.Oare mai stiu orasenii ce gust au toate astea?

Porumb prajit pe jar si fiert.

De pofta

N-am ajuns sa vedem Prutul,dar am fost in Iasi.

Dar despre Iasi,va urma.