Exprimare

Cum ştiu să se exprime cei de la Ziua de Cluj:

„O jurnalistă a unui post de televiziune şi cameramanul care o însoţea au fost loviţi de o maşină al cărei şofer a intrat pe trotuar.”

Eu ce să înţeleg, că dacă şoferul a intrat pe trotuar, maşina, de capul ei, i-a lovit pe cei doi?

O limba civilizata

Era prin ’84 si lucram la Fabrica de portelan „IRIS” din Cluj.Acum disparuta.

Ma opcupam cu expedierea , pe toate caile, a produselor Iris, deci si cu exportul.

La secretariat era reprezentantul unei firme germane si soferul camionului cu care trebuia sa merg in vama.

Secretara, o doamna roscovana, cam grasuta dupa parerea mea si cam batrina -pe la 45 de ani-  extrem de amabila, de draguta, de cite ori avea dulciuri imi dadea si mie sau ma mai invita la o cafea si o tigara, trecind in revista ultimele carti achizitionate, imprumutindu-ma cu cele pe care eu nu le-am gasit, era si translatoare de limba germana.

Am mers la secretariat sa-i iau pe sofer si avind in vedere ca eu habar nu aveam ( nici acum) de limba germana, mi-a explicat ca e suficient sa spun „Links” si „Rechts” pentru a indica directia pina la vama si inapoi.

Pai, sa mearga altcineva cu el, ca eu n-am chef sa-i zic, de cite ori traversez Clujul, ca „ling rect”, ca cine stie ce idei isi va face soferul…

A tradus, explicind si intelesul fonetic al cuvintelor si s-au distrat cu totii de minune, pina mi-a venit ideea sa dau cu bota in balta.

Zic, cum se face ca germanii, care intotdeauna au fost in centrul Europei, un popor inteligent si harnic, n-au fost in stare in atitea secole sa aiba o limba inteligibila, civilizata…

N-a mai tradus.

Doua luni n-a mai vorbit cu mine, secretara, decit strict profesional si dupa ce i-am spus sefei mele ce am facut, am aflat ca secretara e…nemtoaica.

Au!

Mi-am cerut scuze, oferindu-i niste flori si m-a iertat.

Mi-a zis ca i-a tradus, pina la urma delegatului ce am zis si omul a ris in hohote, de acord si el ca germana nu e o limba usoara si ca pentru altii suna ca dracu.