Sfântul Leontie de la Rădăuţi † secolul al XV-lea

de Florin Mateiu

Sfântul Ierarh Leontie era de loc chiar din Rădăuţi, conform cu tradiţia.

S-a călugărit sub numele de Laurentie şi s-a învrednicit de darul preoţiei. Din documentele istorice, pe care le avem până astăzi, reiese că spre sfârşitul secolului al XIV-lea a întemeiat o sihăstrie de călugări în codrii de lângă oraşul Rădăuţi ce se chema: „Schitul Lavra” sau „Mănăstirea Sfântului Laurentie”.

În nevoinţele călugăreşti Sfântul Laurentie s-a învrednicit cu darul facerii de minuni şi pe mulţi bolnavi îi vindeca cu rugăciunile sale şi le era tuturor părinte, sfetnic şi dascăl, ocrotitor al multora.

După înfiinţarea Episcopiei Rădăuţilor, domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, l-a rânduit episcop de Rădăuţi, de unde a păstorit cu multă înţelepciune turma lui Hristos, făcându-se tuturor pildă de sfinţenie.

Ca un adevărat călugăr iubea viaţa sihăstrească, aşa că s-a retras din scaunul episcopal şi s-a făcut schimonah sub numele de Leontie şi a ajuns cu timpul cel mai vestit sihastru şi părinte duhovnicesc din acele părţi de ţară.

Sfântul uimea pe toţi cu smerenia sa, cu nevoinţa sa, cu darul minunilor pe care le făcea. A format mulţi ucenici cu viaţă aleasă printre care se numără şi sfântul Daniil Sihastru.

După câţiva ani de sihăstrie şi-a dat sufletul în mâinile Domnului. Dar Dumnezeu a rânduit să fie de folos credincioşilor şi după mutarea sa la Cele Veşnice, proslăvindu-se prin oarecare minuni, a fost găsit trupul său întreg şi nestricat şi s-a aşezat cu mare cinste în biserica episcopală din Rădăuţi spre închinarea tuturora. Aici mulţi credincioşi primeau sănătate, mângâiere şi vindecare la Sfintele sale moaşte, ajungând vestit şi dincolo de hotarele Moldovei, scriind despre el cronicari străini, unii neortodocşi, toţi însă, recunoscându-i sfinţenia.

La 1639 biserica episcopală din Rădăuţi a fost prădată de năvălitori. Atunci au dispărut moaştele Sfântului Leontie, despre care, circulă printre istorici, două variante. Una cum că moaştele au fost luate de năvălitori, iar cealaltă că Sfintele moaşte au fost îngropate de călugări în anul 1783, odată cu desfiinţarea mănăstirii. Dumnezeu ştie cu siguranţă locul unde se odihnesc Sfintele moaşte ale dreptului Său.

Sfântul Leontie, deşi este unul dintre primii sfinţi, consemnaţi anume, pe care i-a odrăslit pământul Moldovei, este în acelaşi timp un adevărat exemplu (de monah şi de episcop) pentru noi cei de astăzi atât de sofisticaţi şi şovăielnici în purtări.

Este un părinte şi un povăţuitor la care ar trebui să alergăm, chemându-l şi rugându-i-ne.

Sfinte Prea Cuvioase Părinte Leontie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!