Punctul fosilifer Dealul cu Melci

Este un recif senonian de gasteropode și bivalve.

Din DN 75 , după Cîmpeni, peste baraj spre Vidra lîngă satul Nemeș ( pe harta online scrie Nemeși), chiar la marginea drumului.

Peste drum de Dealul cu melci, la cîteva sute de metri este Cascada Pișoaia.

Sînt des întîlnite în Apuseni recifurile senoniene fosilifere.

Cel de la Valea Crișurilor, de la Gîrbova de Sus, Piatra Corbului, etc.Cele enumerate fiind puse sub ocrotirea legii.

In jurul unor masive ridicate tectonic deasupra golfurilor cu ape puțin adînci s-au dezvoltat organismele cu cochilie groasă, puternic ancorate de fundul stîncos.

Cel mai celebru ( din punct de vedere geologic) recif senonian il constituie Dealul cu Melci, in special pentru marea densitate a organismelor.

Reciful este format dintr-un banc de conglomerate, gresii fosilifere, gresii cu acteonelle, gresii neofosilifere cu cărbuni și marne.

Forma dominantă în stratele de gresii fosilifere este melcul Acteonella cu speciile Gigantea, Lamarcki și Conica, alătuir de care apar specii de bivalve aparținînd genurilor Modiolus,Arca, Crasatella, Nerita,Natica, Glaucinia, etc.

Prin studiul faunei de rudiști s-a putut preciza vîrsta ca aparținînd intervalului Santonian superior-Campanian inferior.

Suprafața rezervației este de aproximativ un hectar.

Bibliografie.Lupu D.( 1975) Contribuții la studiul faunei senoniene de rudiști din Munții Apuseni.

https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/

 

Reciful de rudisti de la Valea Crisului

Caracterizare: Recif din formatiunea de Gossau.

Localizare: Versantul nordic al Crisului Repede in dreptul localitatii Bratca este format de o serie de dealuri domoale, ce reprezinta o treapta coborita a Muntilor Plopisului. Dealurile sint constituite din formatiunile recente, tertiare, ale bazinului Borod, dar de sub acestea apar si formatiuni mai vechi, apartinind Cretacicului superior. O astfel de aparitie, deosebit de interesanta si spectaculoasa, o constituie reciful de rudisti de la Valea Crisului.

Obiectul  ocrotirii: Cind valea se strimteaza si se ajunge in zona cu totul superioara, torentiala, unde valea se despleteste in doua piraie, in Piriul Gruiet si Piriul Petrelor, se observa mari aflorimente de gresii si gresii conglomeratice, ce alterneaza cu bancuri de calcare cenusii. Calcarele contin numeroase exemplare de Acteonella, care sint greu detasabile. In acest pachet, de circa 200 m grosime, se afla intercalate spre baza doua bancuri masive de rudisti.

Dupa cum se stie, rudistii sint bivalve asimetrice cu una din valve alungita si deformata in forma de cupa, iar cealalta redusa la rolul de capac. Deformarea cochiliei se datoreste faptului ca rudistii sint organisme ce traiesc fixate pe substrat, asociindu-se  pentru a forma colonii. Acest fapt este bine observabil la bancul superior, care se gaseste la confluenta celor doua piraie amintite si care are 10 m grosime. El este constituit exclusiv din rudisti, aflati in pozitie verticala, individ linga individ, inghesuiti si dind aspectul de tuburi de orga. Bancul inferior, situat pe la mijlocul piriului Petrelor, este mai putin cimentat, formele fiind mai bine vizibile si usor detasabile. Aici rudistii sint cu milioanele, inghesuiti in mai multe generatii suprapuse, ce formeaza un perete de 10-15  m inaltime. Exista forme subtiri de 10-12 cm diametru si lungi pina la 1 m, alaturi de forme mai groase si mai scurte.

In total, in cele doua bancuri au fost determinate 12 specii de rudisti, 9 apartinind genului  Hippurites, 2 genului Radiolites si una genului Bournonia. Ansamblul faunei arata ca este vorba de depozite apartinind Cretacicului Superior in facies de Gossau, prezenta speciilor Hippurites (Vaccinites) gosaviensis si Hippurites (Vaccinites) sulcatus, indicind virsta campaniana (Gossau mediu).

Remarcabil la calcarele cu rudisti din aceasta zona este pozitia verticala a indivizilor si lipsa oricarui material detritic, ceea ce inseamna ca avem de a face cu un recif in situ, nu cu forme remaniate. Desi faciesul de Gossau cu rudisti apare in numeroase locuri din Muntii Apuseni, doar in trei dintre acestea (Valea Crisului, Borzesti, Mustesti ) este vorba de recifi autohtoni. Si dintre acestea cel de la Valea Crisului este cel mai interesant, caci daca in celelalte locuri de aparitie a faciesului de Gossau se gasesc doar 3-5 forme de rudisti, aici numarul lor este maxim.

Importanta stiintifica deosebita, valoarea pieselor muzeistice care pot fi extrase de aici si atractivitatea peisagistica au determinat punerea sub ocrotire a zonei de aparitie a recifului pe o suprafata de 0,4 ha.

Aceasta rezervatie apare in literatura de specialitate si sub numele de „Reciful de rudisti de la Valea Neagra” sau „Reciful cu hipuriti de la Valea Mare”

(Bibliografie: Ghivulescu R. (1966); Reciful de rudisti de la Valea Mare de Cris, Ocrotirea naturii Vol.10.)

Hippurites

Foto:Google