Prin ’72

Imi scrie Valentin-tovarasul meu de drumetii din Bucegi- ca s-au omologat noi trasee de alpinism.Pe vremea aceea era destul de greu si cu telefoanele , asa ca functionau scrisorile prin posta.

Am studiat materialul din revista Sport si tehnica si i-am amintit ca si noi am fost pe acolo.

Da, dar nici unul nu sintem „maestru al sportului” si nici n-am publicat intr-o revista de specialitate.

Oricum, materialul era foarte bine expus, cu amanunte care sa-i poata ajuta si pe nespecialisti.

Adrian,http://buceginatura2000.wordpress.com/ , daca poti citi articolul, se mai potriveste ceva cu ce este acum?

Normal ca am mai fost si noi prin zona.

In acel an Valentin n-a putut veni si mi-a recomandat un alt tovaras de drumetie.

Mai oameni buni, pe munte , cind drumetesc imi place sa povestesc, dar imi place cel mai mult sa tac.Sa simt fiecare schimbare de temperatura, de lumina, sa aud (acum mai putin, ca-s cam surd) fiecare sunet, fiecare miscare si, mai ales sa pot sa vad tot ce se intimpla in jurul meu.Ori, cind cineva vorbeste fara intrerupere, te mai si atentioneaza, s-a dus toata distractia, toata concentrarea, toata integrarea in natura, in mediu.

Puteam sa stau ore linga o stinca peste care sare apa, sa urmaresc stropii in culorile lasate de soare sau de umbre.Sa nu mai spun de cascade.

N-am mers niciodata pe munte doar ca sa imi trec in palmares ca am fost si acolo si acolo si acolo.

Am mers sa vad muntele, sa-l simt, sa ma incarc cu energiile lui, sa primesc , cit merit, din cunoasterea acelui munte, sa ma botez cu apele lui cristaline, sa ma bucur de sunetul, „vorba” padurilor lui.

Nu cu oricine poti merge pe munte.Nici macar la o drumetie obisnuita.Trebuie sa poti sa simti la fel, sa vezi la fel, sa…rizi la aceleasi bancuri.

Ori acest nou tovaras de drum vorbea fara intrerupere.Nu ma interesau nici ultimele stiri din Predeal- toate plecarile mele au inceput din Predeal-, nici cine a mai fost pe la Piriul Rece, nici altele.Asa ca, a doua zi ne-am despartit.Fara suparare, ne-am continuat drumul pe alte rute.

https://fosile.wordpress.com/