Am fost iar

De 22 de ani mergem în fiecare an să punem flori și lumînări, să ne amintim să…

Dar ca niciodată, anul ăsta am mers pe ploaie, ne-a plouat în fiecare cimitir și ne-am întors pe ploaie.

https://fosile.wordpress.com/

Un pic de Retezat

https://fosile.wordpress.com/

https://fosile.wordpress.com/

Din mers

https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/

De 24 de ani mergem și la Sam .

https://fosile.wordpress.com/2014/11/23/botezul-retezatului/

Deși în zona cimitirului ploua torențial, ne-a așteptat cu un curcubeu pe partea cealaltă, a Retezatului.

Si ai noștri, în celălalt cimitir, ne-au așteptat tot cu un curcubeu

https://fosile.wordpress.com/Si-apoi la drum, spre casă.

https://fosile.wordpress.com/Dacă ar fi fost și ieri, în 31, o vreme așa frumoasă …

Ultima poză e din 01,11. de acasă.https://fosile.wordpress.com/

Pe viitor

Il invidiez pe Adrian pentru că din casă se dă jos direct în Bucegi și normal că îmi doresc și eu așa ceva.Poate că nu voi fi la fel de activ, dar măcar să văd munții de la fereastră.

Cred că am găsit locul unde să mă retrag după pensionare.Valea Jiului, Lupeni.

Cîteva poze făcute în fugă, căci n-am stat prea mult acolo.

https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/

 

Privind spre Retezat

de la mormîntul unui prieten.

Părea

Părea zăpadă, de la distanță mai mare.

Zăpadă pe Retezat?

Nu.Doar nori.

Lupeni,vedere spre Retezat.

Depărtări

Retezat

Retezat

Bucegi.Amintiri și păreri

Se pare că cu ocazia mai multor mutări s-au pierdut unele din filmele mele vechi, de prin drumeții.De aceea intru de multe ori pe la Adrian, https://buceginatura2000.wordpress.com/

să mă uit la poze.Si mă bucur de fiecare dată cînd gasesc unghiuri cunoscute, de parcă aș fi fost eu acolo și aș fi făcut acele poze.

Chiar mă gindeam zilele astea, că dacă aș merge cu Adrian pe munte tare multe am avea de povestit.De cum a fost acolo, comparativ cu ce este acum,…da de aia știi, dar despre, acolo ai fost…și cîte altele.

Cred că ar trebui să-și ia și el concediu .

In general sint de acord cu toată lumea, dar ca să cred ceva trebuie să cercetez și să ,ă lămuresc singur.

Tin minte că un pădurar mi-a făcut capul mare cu un loc special unde prin vremuri demult apuse au avut loc, sute de ani, sacrificii umane.

Buuun.Așa că intr-o vară mi-am adus scule- lopată,hîtleț, tîrnăcop, daltă și ciocan- și m-am apucat de treabă.Adică, in mai trei locuri care au putut fi alese ca loc de sacrificiu am decapat iarba și pămîntul pînă la rocă, iar cu dalta și ciocanul am spart rocă.Apoi, cu ajutorul unor crengi mai lungi ( aproximativ 170 cm) intre care am pus la capete niște bolovani, în total să ajungă la aprox.70 kg,adica inăltime și greutate medie pentru un om, pe care le-am impins, aruncat, răsturnat de pe stîncă.Am decapat locurile unde au căzut pseudo-momîile mele și am scos bucăți de rocă.

Muncă grea, dar dupa ce am ajuns la Cluj le-am dus la laboratorul școlii, air cui ajutorul profesorilor, la laboratorul de medicină legală a orașului.

Din experiențele locurilor știute de sacrificii  umane- de ex.mayași- oricît timp ar trece, tot rămîn urme, dar pe eșantioanele aduse de mine din Bucegi nu s-au găsit nici urme de sînge, nici așchii de oase.Deci, în locul numit pe atunci Palma lui Dumnezeu, iar acum Altarul Zeilor, chestia cu sacrificiile este doar o poveste de amețit turiștii.

A, că te simți  cumva special, că ai senzația că intreaga lume este la picioarele tale, că la 180 de grade, tot imprejurul pare că ți se inchină sau că iți vine să zbori- nu-i exclus ca unii sinucigași să-și fi luat zborul de acolo-este cu totul altceva.

Da, într-adevăr  sînt în Bucegi , ca și prin alti munti de la noi din țară niște locuri mai speciale.Dar asta ține de magnetism, de energii , de schimburi  de energii,de distorsiuni energetice.Unele sînt cunoscute de toată lumea, altele de mai puțini și altele doar de unii.

Unele din aceste locuri, mai nou, sint puse pe seama Dacilor.

Păi, fraților dacologi., am înțeles că Dacii erau un popor greu de cucerit sau nici nu-și puneau problema asta din moment ce zonele locuite erau in locuri ușor accesibile, dar înainte  de intervenția romană și inainte de daci, unde ar fi stat un popor.Nu în locuri greu accesibile? Iar ascunzătorile, depozitele de hrană sau de averi , locurile lor sacre n-ar fi fost în zone doar de ei știute și inaccesibile?

Păi, cei mai inalți munți sint Făgărașii, apoi Retezatul, apoi Parîngul și abia pe locul patru se află Bucegii.De ce să fi ales un loc usor accesibil, pe unde , la fel ca și acum, să se flendurească oricine trecea prin zonă?

Așa că, dacologilor, dacă vreți să  găsiți ceva urme preistorice căutați printre meterezele Făgărașilor, prin Retezat sau Parîng , iar zonele cu energii și distorsiuni le puteți găsi prin toți munții nostri.Trebuie doar drumețit.

Am mai făcut și alte cercetări prin Bucegi, dar deocamdată ajunge.

La drum

Spre Hateg

                                           Spre Hateg

Sintamarie Orlea

                                       Sintamarie Orlea

               Paring

                                          Paring

Paring

                                                 Paring

Retezat

                                     Retezat

Miscare

                                                     Miscare

https://fosile.wordpress.com/

 

Botezul Retezatului

Prin 1981 ma intreba o prietena ce fac de revelion.

Nu stiu.

Hai la Lupeni.

Si a ramas in aer toata treaba.

Pe la sfirsitul lui decembrie i-am dat un aviz telefonic si i-am spus ca vin la Lupeni.

S-a bucurat spunindu-mi ca se sarbatoreste si o logodna.

Informatie importanta.

Eu, fiind un baiat cuminte, m-am pregatit ca atare.

Palton, costum,papillon, pantofi, ca doar e revelion si logodna.

Cind am ajuns la usa ei si a vazut ca n-am rucsac si tinuta de munte s-a pus pe ris.

Ei, m-a prezentat mamei ei, care parea multumita de aspect.

Pe linga tinuta susmentionata aveam si plete si ceva barba si mustata.

Desteptarea dimineata devreme, ca mergem la locul unde se va tine revelionul.

Autobus, inghesuiala, zeci de tineri in tinuta de iarna, de munte,schiuri, distractie, ris, inghesuiala si toti se uitau cam chioris la paltonul meu.

Intilnirea la Cimpul lui Neag.

Si acolo aveam sa-l cunosc pe cel cu logodna, Sam ( Morar Ionel)- montaniard,salvamontist,salvator la mina, un om de calitate superioara.

Cind mi-a vazut tinuta, Sam si invitatii lui- toti in tinuta de iarna, de munte- au ris cu lacrimi.Si atunci am aflat unde se tine revelionul si logodna.

In Retezat, la cabana Buta.

Bineinteles ca pina la Buta se merge pe jos, prin zapada pina la piept si tot bineinteles ca deschizator de pirtie sint eu, ca sint destul de inalt ( 192 cm) sa iau zapada necalcata in piept- ca pina acolo ajungea- si sa deschid pirtie pentru restul.

Era un vis frumos, daca-l vedeai din coada coloanei.Ningea, fulgii erau cit palma, erai imresurat de linistea aceea specifica ninsorii, brazi aplecati sub zapada, munte…

Dar eu, desi aveam picioarele infasurate cu nailon, eram ud de transpiratie in lupta cu nametii.

Ma mir ca ma vedeau cei care veneau in urma, ca eram total acoperit de zapada cazuta de sus, de cea pe care incercam s-o imprastii din calea mea si ma incurca teribil paltonul, caciula, eram ud total la picioare din cauza pantofilor.Si cum nu suport manusi, imi erau atit de inghetate miinile ca nici nu puteam sa tin un chibrit pentru a-mi aprinde o tigara.

Ce mai, un vis!

Ajunsi la cabana, cabanierul a fost in delir cind mi-a vazut tinuta.A zis ca niciodata nu a fost onorat in acest fel…si de cite ori dadea cu ochii de mine ridea pina il apuca tusea.

E drept ca dupa aceea s-au ocupat de mine fetele.Sa-mi dea ciorapi uscati, un pulovar, sa-mi uste parul, sa…

Tot atunci aveam sa o cunosc pe viitoarea mea sotie, dar atunci inca nu stiam asta.

Dupa nebunia din timpul noptii, cind s-a dansat, s-a baut, am povestit cu Sam despre de toate, de parca abia asteptam amindoi sa ne intilnim si pina atunci n-am avut cu cine povesti, dimineata am iesit la o baie de zapada, o baie de munte, o plimbare.

Atunci au aparut pe poteca deschisa de mine doi tineri.El, lipsit de importanta.

Ea,imediat mi-a atras privirile si incintat de ce am vazut din fata m-am intors dupa ei sa-i vad si din spate.

Merita sa te tot uiti la privelistea oferita de ea…

Si de atunci sintem impreuna.

In vara am fost la nunta lui Sam si dupa ce m-am casatorit si eu, ne-am revazut de fiecare data cu bucurie.

De multi ani, de prea multi ani, mai merg pe la Sam doar odata pe an, sa-i pun flori pe mormint si sa-i aprind o luminare.

Educatie

Instructaj

Un pic de Retezat in 1 ian.1982

Un pic de Retezat in 1 ian.1982

Cu Sam

Cu Sam

https://fosile.wordpress.com/2011/04/18/sa-va-povestesc/

 

Spre Vale

In fiecare an facem cel putin un drum pina in Valea Jiului.

In acest an i-a venit rindul acum.

Simbata,destul de tirziu,am reusit sa ne adunam si sa pornim la drum si desi ne asteptam sa fie ceata pina spre Alba Iulia,parca iar ne-a luat prin surprindere.

Ceata

De pe la Aiud s-a mai ridicat

Aiud

iar la Alba Iulia am putut vedea Muresul,de pe pod.

Mures

In departare se ridica de pe munte.

Ici colo sint mici ocoliri din cauza lucrarilor la autostrada si,cum n-am primit nici o confirmare,n-am intrat pe la Cugir.

Intersectia cu drumul de Cugir

Drumul putin aglomerat a fost o adevarata placere si ne-am oprit la Hateg,intrarea spre zimbri pentru dezmortire,tigari si poze.

Hateg

Din pacate asta a fost singura poza pentru ca s-au terminat acumulatorii,iar cei de rezerva,incarcati,au fost la fel de gata.

Nu stiu din ce cauza,dar chiar daca nu-i folosesc se descarca singuri.

Ei,muzica,incintarea peisajului si parerea de rau ca n-am facut poze cu Paringul  si Retezatul toamna.Am facut ceva poze la intoarcere,dar nu era aceiasi lumina,am pierdut umbrele apusului pe padurea colorata.

La intoarcere am facut citeva poze-am incarcat acumulatorii peste noapte.

Un pic de Paring,toamna

Vedere spre Retezat

Ne-am oprit la viaductul Banita pentru  un pic de plimbare pe linga

Ruinele podului roman

Un picior de pod roman si viaductul Banita

Si uitindu-ma de aproape am vazut…un lemn silicifiat printre pietrele piciorului de pod

Lemn silicifiat

Bucuros de intilnire l-am fotografiat,dar l-am lasat acolo caci am mai gasit unul rulat pe jos

Lemn silicifiat

pe care,dupa ce l-am fotografiat l-am lasat unde l-am gasit.

In afara de faptul ca aparatul de muzica a facut figuri si l-am inchis,drumul inapoi desi aglomerat  a decurs frumos.

Sintem obositi,dar incintati de aceasta iesire .

E unu jumate ,noaptea,adica deja miine si eu mai trebuie sa fac tigari …