Fragii

In urma cu citiva ani eram cu un prieten in raiul tineretii noastre, Cheile Turzii.

Sotiile au ramas undeva jos,linga masini  in timp ce noi am pornit in plimbare,catarare vis si joaca asa cum facusem de multe ori.

Eram pe platoul din fata cheilor,undeva in apropierea localitatii Cheia, cind pe Valea Ariesului in sus s-au adunat norii si era clar ca o sa ploua.

Noi tocmai mincam intr-o veselie fragi si ne pregateam sa stringem si pentru sotiile noastre cind Puiu (prietenul meu) ridicind ochii a vazut furtuna apropiindu-se.

Era un adevarat spectacol.Norii ca o herghelie in alergare se depaseau,treceau unul desupra celuilalt si veneau,veneau intunecind orizontul.Fulgere punctau ici-colo cite o demarcatie de ele stiute si totul era in liniste.O liniste parca,de sfirsit de lume.Nici pasarile nu mai cintau,ciinii din sat nu latrau,tot imprejurul era incremenit intr-o asteptare grea.La noi nu ajungea nici un sunet din framinarea pe care o vedeam apropiindu-se .

Eram in perioada cind studiam de zor tehnici si proceduri de radiestezie si nu prea imi vedeam lungul nasului.

Zice Puiu:-Fa ceva sa mai stea un pic pentru ca uite ce-i aici!

Era,pe o suprafata cam de 20mp, plin  de fragi.O minunatie pe care iti venea greu sa o lasi acolo.Dar si furtuna era deja cam pe la Buru (cam 5-6 km).

Si am facut ce stiam.Furtuna se invirtea pe la Buru in timp ce noi stringeam fragi cu bratul.

La un moment dat s-a auzit un zgomot cumplit.Un tunet  care suna ca si cum s-ar fi prabusit toate stincile pamintului acolo,in apropierea noastra.

Am pornit spre masini,atita doar ca eu n-am avut voie sa ma indepartez de zona pina n-am participat la un „spectacol”.Jur imprejurul meu cadeau fulgere ,picuri uriasi de ploaie m-au udat mereu si mereu,vintul m-a dirijat in toate directiile,iar cind am ajuns la masina eram ud leoarca,fragii din mina erau doar niste codite fara fructe.

Aveam senzatia ca limba mi-e mai mare decit gura,iar vizibilitatea mi s-a redus la un cerc micut (2-3 cm).

Am mers pina la Cluj cu 30km/h.Nu din cauza vizibilitatii lasate de ploaie si vint ci din cauza imposibilitatii de a vedea ceva clar prin cerculetul din fata ochilor mei.

Dupa o saptamina am mers,in aceiasi formatie,la Maguri Racatau care tin de Muntii Gilaului.

Zi minunata-cer albastru,padure cu sute de nuante de verde,pasune cu mii de flori,piriu curat si vesel si… o fraga.

Am vazut-o,am cules-o,am atins-o cu buzele si…am zacut toata ziua cu gura plina de limba ,bleg si cu vizibilitatea redusa la un cerc  de 2-3 cm,undeva dincolo de nas.

Asta a fost lectia mea.N-avem voie sa intervenim in mersul firesc,iar daca o facem…

M-am  ales cu alergie la fragi si capsuni !

Oriunde am fost pe munte,fragii erau hrana  principala.Acum s-a terminat.Mai pot doar sa trec prin piata pe linga tarabe si sa miros frumusetile de capsuni.

Oricum,iubesc la fel de mult si muntii,si vintul,si norii si sint fericit cind sint eu-ei.

Energiile insotitoare-ingerasii pazitori

In urma cu vreo cinspe ani eram la un curs de radiestezie.Ne deslusea din tainele energiilor un om cu calitati extrasenzoriale si umane deosebite,Nicu din Timisoara.

Cursurile se tineu intr-o sala de la Liceul Energetic,deci aproape de mine.Cu toate astea,am intirziat pentru ca am ramas mai mult la servici.N-aveam cum sa anunt asa ca i-am spus in gind lui Nicu ca voi ajunge mai tirziu si dupa ce am ajuns acasa si m-am eliberat de  incarcaturile unei zile de munca,am pornit linistit pe stradute spre liceu.

Aveam o stare deosebita,parca de inaltare si parca pluteam ,nu mergeam.Percepeam imprejurul,parca cu alte simturi,nu cele cu care eram obisnuit cind,aproape de capatul strazii Artelor colt cu Bistritei doi tineri au incept sa strige la mine sa merg la frizer,sa-mi tai parul.

Zicea unul din ei: la virsta ta iti permiti asemena plete,nu ti-e rusine?A inceput sa ma injure si se apropia de mine amenintator.Cind a ajuns cam la doi-trei metri de mine,l-am vazut cum se chirceste,se lasa jos si speriat se uita undeva deasupra , mult deasupra mea si tot repeta: iarta-ma ,nene !

Celalalt s-a apropiat sa-l ajute si s-a lasat si el jos si nu misca.Cind am ajuns linga ei i-am atins cu mina ,fara nici o suparare , le-am spus sa se joace de-a altceva si mi-am vazut de drum.Au izbucnit in plins amindoi.

Cind ma apropiam de sala unde se tinea cursul,am auzit vocea lui Nicu zincind: daca v-ati indoit vreodata de energiile care ne insotesc permanent,uitati-va la Alexandru!

Cind am intrat,citiva au inceput sa plinga,o doamna a lesinat,iar preotul care era invitat acolo s-a pus in genunchi si cu ochii in lacrimi, facindu-si cruce a multumit Domnului ca l-a lasat sa vada.

Mai tirziu,Nicu mi-a multumit ca l-am anuntat ca voi intirzia.

Nu s-a mai tinut cursul.Eu cu preotul si cu Nicu am mers la biserica de pe strada Borhanci pentru o rugaciune de multumire si incet,am revenit ,parca,cu parere de rau,cu picioarele pe pamint.