Punctul fosilifer Dealul cu Melci

Este un recif senonian de gasteropode și bivalve.

Din DN 75 , după Cîmpeni, peste baraj spre Vidra lîngă satul Nemeș ( pe harta online scrie Nemeși), chiar la marginea drumului.

Peste drum de Dealul cu melci, la cîteva sute de metri este Cascada Pișoaia.

Sînt des întîlnite în Apuseni recifurile senoniene fosilifere.

Cel de la Valea Crișurilor, de la Gîrbova de Sus, Piatra Corbului, etc.Cele enumerate fiind puse sub ocrotirea legii.

In jurul unor masive ridicate tectonic deasupra golfurilor cu ape puțin adînci s-au dezvoltat organismele cu cochilie groasă, puternic ancorate de fundul stîncos.

Cel mai celebru ( din punct de vedere geologic) recif senonian il constituie Dealul cu Melci, in special pentru marea densitate a organismelor.

Reciful este format dintr-un banc de conglomerate, gresii fosilifere, gresii cu acteonelle, gresii neofosilifere cu cărbuni și marne.

Forma dominantă în stratele de gresii fosilifere este melcul Acteonella cu speciile Gigantea, Lamarcki și Conica, alătuir de care apar specii de bivalve aparținînd genurilor Modiolus,Arca, Crasatella, Nerita,Natica, Glaucinia, etc.

Prin studiul faunei de rudiști s-a putut preciza vîrsta ca aparținînd intervalului Santonian superior-Campanian inferior.

Suprafața rezervației este de aproximativ un hectar.

Bibliografie.Lupu D.( 1975) Contribuții la studiul faunei senoniene de rudiști din Munții Apuseni.

https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/

 

Punctul fosilifer Tasad

O paranteza.

Cind cineva are o durere,repede gasesc diverse modalitati de a o rezolva.Cind pe mine ma doare ceva,uit tot si uit si unde pot sa gasesc informatii.

Daca tot am sperat ca odata cu incalzirea o sa iesim in aceste doua zile libere un pic pe afara, simbata am ramas teapan de spate si am cam stat pe acasa.E drept, am iesit astazi pina in Faget, sa mai alerge un pic catelul,dar vazind ca zapada e inca mare (cam 15cm), ne-am plimbat un pic prin padure si am mers acasa.

Punctul fosilifer Tasad este caracterizat prin fauna fosila recifala badediana.

Punctul fosilifer se afla in apropierea satului de la care isi ia numele, care este situat la cumpana apelor dintre bazinele hidrografice ale Crisului Repede si Crisului Negru.

Urmind in amonte Valea Pesterii se ajunge in fata unor stincarii de calcar,care determina versanti abrubti si strimtarea vaii.Aceste stinci, in care este sapata si o pestera, sint alcatuite din calcare badediene de tip Leitha, deosebit de bogate in fauna fosila, fapt care a determinat crearea unei rezervatii geologice.

Pestera de la Tasad (alt.230 m),cu o intrare mare de 13 m latime si 5 m inaltime,este un culoar unic de 88 m lungime, strabatut si de un mic piriu.Interesul pentru aceasta pestera il constituie faptul ca este sapata in calcare badediene, lucru mai putin obisnuit la noi. Aceste calcare fac parte din alcatuirea  unui bazin intramontan, care a functionat in  timpul Miocenului mediu si superior ca un golf al marii ce acoperrea o buna parte din actuala depresiune panonica si care era in legatura si cu Mediterana in timpul Badedianului.El este incadrat de Muntii Bihorului si Padurea Craiului la est  si de muntii Codru-Moma la vest.In alcatuirea geologica a Bazinului Beiusului  intra depozitele badediene, sarmatiene si panoniene, intr-o mare varietate de faciesuri si destul de bogat si variat fosilifere.

Marea bogatie in fauna fosila de la Tasad a atras mult timp atentia specialistilor,care prin studiile intreprinse au pus in evidenta alge calcaroase, spongieri, corali, echinide, briozoare,moluste si viermi.Geologia acestui golf a fost studiata in detaliu in special de M.Pauca (1935 )

Din lista variata de fauna fosila pot fi citate:Cliona, Heliastrarea reussana, Schizaster calceolus, Spatangus austriacus, Scutella vindobonensis, Membranipora lacroixi, Arca diluvii, Isocardia cor, Lucina dujardini,Corbula gibba, Chlamys multistriata, Pycnodonta cochlear, Calyptrea chinensis, Tritella archemidis etc.

In calcare au fost gasite si resturi ale unui rinoceratid,care este cel mai vechi mamifer de uscat cunoscut in zona Crisurilor.

M-am inspirat din : „Bazinul neogen al Beiusului” de M.Pauca (1935) si alte citeva lucrari similare de M.Bleahu,Vl.Bradescu si Fl.Marinescu.