Ce să alegi

Spunea Dada intr-un articol că nu vei găsi arheolog care să scrie literatură pe înţelesul tuturor.Ei au doar lucrări de specialitate pentru specialişti din acelaşi domeniu.
Am anexat aici un fragment ( mai uşor )dintr-o lucrare  de specialitate , încercînd să le sugerez celor care vor să facă prospectări geologice din pasiune pentru pietre, să studieze, să se familiarizeze cu denumirile , cu terminologia şi asta doar pentru a şti ce să alegi cînd îţi pică în mînă un tratat de geologie, mineralogie, petrografie etc.
De specialitate.
…Toate aceste văi străbat roci ale complexului ofiolitic intrus de corpuri subvulcanice de
andezite cuarţifere cu amfiboli şi biotit (bazinul văii C) şi andezite
amfibolice de tip F B
Aluviunile ambelor văi (C şi R) conţin fragmente de
silicolite, mai precis fragmente de ofiolite traversate de filonaşe cu calcedonie
şi cuarţ; frecvenţa însemnată a acestor eşantioane şi originea hidrotermală
conduc la ideea unei relaţii genetice între activitatea hidrotermală asociată
magmatitelor neogene şi ofiolite, care în multe situaţii ar reprezenta roca
suport hidrotermalizată (mineralizată).
În acest perimetru s-a identificat:
– Cuarţ microgranular dispus sub formă de filonaşe-filoane în roci
ofiolitice; grosimea acestora este de ordinul centimetrilor (< 5 cm) şi se dispun,
de regulă, paralel între ele; mai rar se observă silice masivă (nodulară) de
culoare cenuşie neomogenă cu microstructură fibroasă (Pl. V, fig. 9).
– Silice masivă de culoare cenuşie, cu aspect pătat, rezultat prin
repartiţia zonală şi neomogenă a intensităţii culorii cenuşii. Pe alocuri
silicea conţine microalveole. Spărtura este neregulată, concoidală. Studiul
microscopic relevă următoarele aspecte: silicea de culoare intens cenuşie
corespunde varietăţii amorfe, iar cea cenuşie varietăţii microgranulare formate
prin recristalizarea primei varietăţi. În urma recristalizării şi remobilizării
silicei apar zone cu structură fibro-radiară în centrul cărora se remarcă,
adesea, cuarţ microgranular. Fisuri submilimetrice umplute cu silice de terţă
generaţie care străbat masa silicolitului apar rar.
– Filonaşe de cuarţ de culoare albă cu textură în benzi (prinse în
masa andezitelor piroxenice), asociate cu carbonaţi şi uneori cu epidot şi
zeoliţi. Mineralizaţia filoniană a andezitelor piroxenice se compune din
agregate microgranulare de calcit, însoţite de cuarţ microgranular, dispuse
sub formă de venule în masa carbonatică. Sporadic apar fragmente de
rocă şi cristale individuale de plagioclazi etc., în silicea compactă. Piroxenii
sunt calcitizaţi marginal şi pe fisuri; local calcitul este substituit de cuarţ.
– Filonaşe de cuarţ cenuşiu slab verzui (3,5 cm grosime) prinse în
andezite se observă frecvent în aluviunile văii C de la H. La
microscop roca gazdă se dovedeşte a fi un andezit hipabisic cu textură
fluidală. Zona de contact cu roca este formată din benzi de calcit
microgranular în care se află sporadic granule de epidot, rezultat în procesul
de reacţie (aport de calciu) cauzat de soluţiile hidrotermale. Spre interiorul
filonului se dezvoltă în continuare o bandă de grosime redusă (cca 0,5 cm)
constituită din cuarţ microgranular în amestec cu calcit, după care se
dezvoltă o zonă de cuarţ microgranular traversat de vinişoare de calcit,
local calcit şi epidot. Analiza microscopică a filoanelor asociate andezitelor
piroxenice sugerează următorul proces: soluţiile hidrotermale bogate în
SiO2 s-au depus pe fracturi, ulterior fiind mineralizate cu calcit (Pl. V, fig. 10).
În procesul de reacţie carbonat-silice s-a format epidot în zona marginală,
remobilizat ulterior împreună cu calcitul pe fisurile din masa silicei.
Varietăţile de cuarţ fibros roşiatec (tip carneol), asociat cu cuarţ alb,
remarcate în acest perimetru, prezintă interes gemologic major, ca şi
concreţiunile de silice (<5 cm Ø) întâlnite, deocamdată, numai în aluviuni
(valea C, H). Asociat ofiolitelor din regiune se află şi varietăţi
de opal.
Concluzii
În regiunea cercetată s-au conturat cinci perimetre cu silicolite
geme. Valoarea economică a substanţelor minerale identificate constă în
calităţile tehnice (duritate, grad de lustruire) şi estetice (culoare, microtexturi şi
structuri, incluziuni). Ocurenţe mai importante sunt cele din perimetrele
H şi B.
Între gemele fine menţionate, importanţă economică manifestă:
calcedoniile filoniene şi concreţionare de la H, gheizeritele policrome
de la B, jaspurile roşii din sectorul C B, precum şi unele apariţii
de silicolite geme din sectoarele văilor L şi C, .
Prelucrarea acestor silicolite sub formă de geme cu geometrie diferită
se pretează în calitate de piatră montată în inele, brăţări, cercei, butoni,
brelocuri, mărgele etc.; totodată se pot confecţiona obiecte de artă pentru
interioare, deosebit de spectaculoase.
Fragmentul pe care l-am ales este, pe undeva, pe la mijlocul lucrării.
Succes!