Dincolo

https://fosile.wordpress.com/

Frica

De cite ori sint intrebat, intr-o doara: ce mai faci? raspund: ce vreau!

De data asta n-am facut de as fi vrut si ma doare.

Dimineata, cind merg la lucru, pe strazile din oras este un trafic infernal.Chiar pe trecerile de pietoni, pe verde pentru pietoni, trebuie sa fii atent la masini, ca e posibil ca unul sa fie cu telefonul la ureche sau sa se uite in alta parte si sa treca peste tine.

Azi dimineata in timp ce mergeam la lucru am vazut pe strada pe una din benzi, la mijlocul ei, un porumbel.Asteptam sa zboare de acolo linistit ca nu va avea probleme pentru ca zboare extrem de repede.Dar el nu se misca de acolo.

Statea pe loc, cu fata spre masinile care veneau spre el.

As fi vrut sa merg sa-l iau de acolo si sa-l pun pe trotuar, dar nici o secunda nu se rarea traficul.Veneau masinile fara intrerupere.

Am plecat, lasindu-l acolo.

E drept, nu mi-a cerut ajutorul.Iar mie mi-a fost frica.

Inca mai sper ca l-a luat cineva de acolo sau s-a oprit o masina si soferul l-a pus pe trotuar.

Mi-e inima grea ca l-am lasat in drum, privind in fata si asteptind inevitabilul.