De-ale Vultureștilor

Ochii Sighișoarei

La intrare

https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/

Privirea

Sînt răcit.

Adică mucos, plîngăcios, îmi simt şi capul, mă doare carnea şi după ce îmi suflu nasul mi se înfundă urechile şi nu mai aud decît un murmur continuu de parcă ar fi valurile mării auzite noaptea de la distanţă sau frunzele unui plop la fiecare adiere de vînt sau aplauzele dintr-o sală îndepărtată.

Dacă tot e pauză şi e soare afară, mi-am zis că n-ar fi rău să merg pînă pe malul Someşului.Să stau, să ma uit la apă, la flori, la raţele sălbatice care populează rîul.

Sălciile plîngăcioase sînt pline de flori, nucii plantaţi pe mal au început să scoată frunze, buchete galbene de flori de rostopască înseninează  verdele crud al ierbii, iar răţoii frumos coloraţi se joacă prin apa care curge lin.

Mergînd pe o cărare din apropierea malului am văzut o raţa cu o grămadă de boboci înotînd pe lîngă mal.M-am oprit să-i văd şi ca să nu se sperie de mine.

Ba se fugăreau pe apă, ba se scufundau şi la un moment dat au ieşit pe mal, căutînd cîte ceva prin iarbă.

Toată această linişte, frumuseţe a fost spartă brusc de apariţia unui fulger portocaliu.O pisică mare s-a aruncat printre boboci în măcăitul disperat al raţei.Cînd am văzut raţa  şi bobocii pe apă, m-am liniştit, dar pe cărare a apărut pisica cu un boboc în gură.

Incă mai mişca amărîtul.

Pisica s-a oprit în faţa mea şi mă privea fix, dînd din nervos din coadă.

Am văzut ce  înseamnă o privire de ucigaş.

Nu-i era frică de mine.Mă privea triumfătoare, cu bobocul în gură şi după cîteva clipe a sărit peste un gard şi s-a dus.

Se mai auzea măcăitul disperat al raţei, apa curgea la fel de lin, sălciile plîngătoare se ondulau la fiecare adiere, soarele strălucea în continuare.Cu inima în gît mi-a trecut cheful de plimbare.

Altfel

Mergînd mult şi prin oraş şi prin natură m-am obişnuit să văd  şi chiar să caut, tot ce e altfel.

Copaci altfel, frunze, stînci, pietre, plante, trifoi cu patru, cinci sau mai multe foi.

Azi, ieşind la o ţigară în ploaie mi-am zis că dacă tot mă udă , măcar să mă plimb puţin.

Si printre ierburi am găsit primul trifoi cu patru foi din acest an.Pe frunzuliţa în plus scînteia un picur diamantin de ploaie.

Mama

In seara asta am fost pe la mama.

I-a spus la sora mea:

-Fa-i o cafea la baiatul asta!

-Da cine-i baiatul asta? a intrebat sora mea.

Dupa citeva momente de gindire a spus:

-E…Sandelul meu!

si imediat:

Iti amintesti cind ai fost impreuna cu Marius si cu Sandu la colindat si tu erai cu vioara si nu incepeati sa cintati,pina nu bateai ritmul cu piciorul? (asta era in urma cu 51 de ani )

Si chipul i s-a luminat iar ochii ei frumosi ,zimbeau…