De pe la noi

Munții Gilăului

Cînd

Cînd totul în jur e rece, cînd sufletul ți-e cuprins de frig și nu mai poți împodobi Oda bucuriei-bradul- cînd durerea te apasă, orice urare sună ca dracu.

Si de cîte ori îți spune cineva ” Sărbători fericite!”, răspunzi din vîrful buzelor Mulțumesc, la fel! sperînd totuși că nu le va fi ca ție.

FRIG.

https://fosile.wordpress.com/

De pe la noi

https://fosile.wordpress.com/Un pic din muntii Gilaului.

Ei au timp

https://fosile.wordpress.com/Si ma mai asteapta.

Poza 140

Copac cu...gura

Copac cu…gura

Excursie ratata

Inca din timpul saptaminii am gasit pe internet un loc aflat in apropiere despre care eu nu stiam.

O cariera rezervatie geologica aflata in muntii Gilaului, linga Somesul Rece.

Cariera Corabia.

Asa ca, dimineata ne-am imbarcat, cu nevasta si catel si am pornit in excursie.

Stomacul meu era cam strins si nu-mi explicam cauza.Am stins, inchis, oprit totul?

Da.

Intotdeauna conduc atent, de data asta am fost si mai atent caci nu inceta senzatia de stomac strins care ma avertizeaza ca ceva nu-i sau nu va fi in regula.In plus, dimineata am vazut accidentul acela aberant cu sinucigasul criminal.

N-a fost nici un eveniment, am urmat indicatiile citite pe internet si am ajuns cu bine in zona si cu asta s-a terminat cu binele.

Am parcat masina si am pornit pe un drumeag care urca, parca spre cer.

Deasupra padurii, pe un stilp apare o indicatie de zona protejata, dar nici un indicator de directie.

https://fosile.wordpress.com/Deci nici vorba sa mergem in directia aceea.Am urmat poteca si dupa vreo ora de urcus ne-am intors un pic si am cautat o carare spre crestele ce pareau a apartine carierei.

https://fosile.wordpress.com/Am gasit o poteca de-a animalelor si ne-am indreptat, mai tiris, mai in patru labe spre inalt.

La un moment dat sotia a zis ca nu mai vine.Sa facem- eu si catelusa- poze frumoase.

Pieptis,inclinatia fiind foarte mare, m-am catarat pe bolovanii cazuti si am ajuns, cu mare greu, in zona stincilor la vedere, atent permanent sa nu rastogolesc pietre, sa nu alunec si sa nu alinece sau sa cada catelusa care ma urma indeaproape.

https://fosile.wordpress.com/

https://fosile.wordpress.com/

https://fosile.wordpress.com/Vazind ca n-am cum sa merg mai departe am hotarit sa ma intorc.

Nu credeam ca doar atit este cariera, dar n-avea sens sa ma aventurez.

Cu mare greu am coborit, prin alta parte decit pe unde am urcat si am incercat s-o localizez pe nevasta-mea, caci am schimbat de citeva ori directia fata de locul in care am lasat-o.

La un moment dat am constatat ca nu mai este linga mine catelusa si am strigat-o pe nevasta-mea sa vad daca este cu ea.Mi-a raspuns, dar eu fiind cam surd, n-am reusit sa localizez de unde vine vocea ei.

Si-atunci m-am speriat.Nu pentru mine, era suficient sa cobor, ci pentru nevasta-mea.Unde este, cum coboara, daca i se intimpla ceva, eu nu-mi dau seama unde este si n-am cum s-o ajut.

Am inceput s-o strig si sa o caut, devenind neatent la coborire si era sa zbor de pe niste stinci.M-am lovit zdravan la un picior, dar n-am dat importanta si am continuat cautarea in viteza.

Intr-un tirziu ne-am regasit, dar lipsea catelusa.A pornit in cautarea mea, dar la chemarile noastre s-a intors.

Sotia?

Speriata, nervoasa, julita zdravan la o mina si la un picior.

Groaznic!

N-aveam cuvinte.Cit de timpit pot fi, sa nu-mi dau seama ca nu mai sintem tineri, ca nu mai ne miscam la fel de usor in conditii speciale, si ca pe munte daca esti cu cineva, trebuie sa ramii impreuna, altfel exista nesansa sa o incasezi.

Am localizat si cariera.Era in spatele acelui indicator timpit de zone protejata.

Un colt de cariera

Un colt de cariera

Si n-am mai mers la cariera, desi accesul era usor.N-am mai stat sa mincam si sa ne umplem de caldura soarelui si frumusetea locului.

Ne-am urcat in masina si am pornit spre casa.

Oameni buni, ASA NU !

Nu faceti ca mine .

Cu cit esti mai experimentat, cu atit faci mai usor greseli simple, dar care pot fi chiar fatale.

Pe de alta parte, nu mi-am inchipuit ca o zona protejata, o rezervatie geologica, nu este semnalizata corespunzator pentru a putea fi vizitata.

S-au prostit ardelenii!

Poza 100

Se vede muntele

Se vede muntele

Poza 44

Inserare

Inserare

Prin Muntii Gilaului

Copac

Copacel

Printre copaci

 

 

Pietre din Muntii Gilaului

La umbra

Urcusul n-a fost greu,dar fiind foarte cald un pic de umbra nu strica.

Ma incarc cu frumusetea imprejurului,fumez o tigara,doua si ma pregatesc sa ma tirasc printre radacini,ochiuri de apa si pietre cazute dupa ultima ploaie.

Aici sint pietre

E greu.Picioarele imi aluneca in noroi si prin apa,crengile imi agata hainele,radacinile tin strins sub ele unele pietre si trebuie sa le zmulg pentru a vedea daca sint ce caut eu .

Parca toate uscaturile din muntii astia s-au adunat aici ,in calea mea.

M-am asezat.In apa.N-are importanta,oricum sint ud leoarca,un maces mi-a tatuat miinile cu ghimpii lui si desi am inaintat doar 50-70 de metri parca m-am tirit kilometri.

Am dizlocat o piatra care,daca m-ar fi prins sub ea,n-as mai fi povestit acum pe bloguri si in locul eliberat am vazut filonul.

Cu miinile am inceput sa sap jur-imprejur,cu mare grija sa nu vina tot versantul pe mine si am reusit sa scot o bucata.

Imi era de ajuns.Daca o sa mai vin si n-o sa fie acoperit o sa mai iau.

Cu comoara in brate,multumind muntelui,m-am tirit inapoi spre locul unde am lasat masina,pe malul unui piriu.

Am spalat cu grija piatra,m-am spalat si eu si iradiind de fericire m-am intors acasa.

Agat filonian

Agat filonian

Agat filonian

Au mai iesit citeva bucatele mai mici.