La Tarnita

Era prin 19… si stateam cuminti acasa.Nevasta-mea facea un tratament cu 10 peniciline, urmate de 10 moldamine pentru un Betahemolitic in git.Terminase tura de peniciline si  ne-am gindit ca n-ar strica o pauza mica.Era simbata dupa masa cind a venit Tibi si Bobo sa ne duca cu ei la Tarnita.Niste vecini, mari stabi pe la partid, l-au rugat sa mearga cu copiii lor la Tarnita  sa-i invete cum sa se descurce in natura,A acceptat la gindul ca-si mai rezolva unele probleme cu ajutorul lor, plus ca primea doua canistre ( 40 de litri ) de benzina.Era perioada cind benzina era rationalizata si fiecare posesor de masina primea un bon de 35 de litri de benzina pe luna.

Am vrut sa iau sacii de dormit, dar a zis ca nu trebuie.

-Au un cort specializat, pentru multe persoane, cu separeuri, dormi pe saltele…

Ne-am imbarcat in Wartburgul lui Tibi si am pornit spre Tarnita.Copiii, in asteptare, s-au gindit sa faca o surpriza si sa pregateasca mamaliga, asa ca au varsat o galeata de apa in foc si asteptau cuminti si zgribuliti intoarcerea lui Tibi.

Ajunsi  la Tarnita, eu am mers in padure sa aduc lemne uscate, iar Tibi a ramas sa faca o alta vatra pentru foc, in care sa nu se scurga apa de la ploaia care a inceput sa curga molcom si un acoperis deasupra sa putem gati si sta in jurul focului, la masa.

Pe cind ne pregateam sa infulecam mamaliga cu brinza pregatita, au aparut parintii copiilor si niste prieteni de-ai lor (opt insi, cu doua masini) in drum spre Baile Felix si normal ca au ramas la mamaliga, au scos tuici si beri si a inceput distractia.

Pe vremea aceea aveam o pechineza, Cita, o dulceata.

Cita,dupa baie

La spartul chefului a inceput distractia pentru noi, pentru ca  aia nu puteau sa conduca bauti, iar noi trebuia sa dormim in masini-era clar ca nu mai era loc in cort.

O precizare: in masina, ca nu ne-au lasat sa dormim intr-una din masinile lor, iar acasa nu puteam merge pentru ca au uitat sa aduca benzina pentru Tibi.

Simplu.Am pus bolovani la roti, asigurat frina de mina, lasat jos scaunele  si infiltrat toti patru si o ciine in Wartburg.

Uzi, imbracati, cu  miros de ciine ud, afara ploua, dar trebuia sa lasam un geam deschis, acoperiti cu o patura scoasa din portbagaj si care mirosea a benzina, ulei, lichid de frina…”cort specializat, poti sta pe gheata ca e izolat termic, dormi pe saltele, dezbracat, are separeuri nu deranjezi si nu te deranjeaza nimeni, bine aerisit…” De la corpurile noastre lipite se degaja caldura care usca incet hainele de pe noi si mirosea parca a pisu.

Ne-am trezit de trei ori sa ne schimbam pozitia, ca amorteam.Cituca se plimba pe deasupra si-si schimba locul dupa ce se uda bine unde a stat pina atunci.

Spre dimineata n-am mai rezistat si m-am extras din masina.Am facut un foc zdravan si am instalat niste crengi pe care sa ne putem usca hainele.Fetele s-au dezbracat si au ramas singure sub patura, iar noi aveam grija sa uscam hainele, sa facem cafele, sa ne incintam cu rasaritul soarelui in munti.Cind a trecut pe la noi padurarul-facea citeva ture pe zi in zona corturilor in jurul lacului de acumulare sa se asigure ca nu scapa de sub control focurile, sa dea o mina de ajutor unde este nevoie sau sa duca cu Aro-ul din dotare eventualii accidentati in zona unde puteau fi preluati de Salvare-Tibi s-a dus cu el la Somesul Rece sa-si cumpere combustibil pentru masina.Adica „Protox” sau „Molotox”.Insecticide.Pe vremea aceea toate masinile pe benzina circulau cu insecticid, care fiind destul de gras facea masina un fum ca nu se vedea om cu persoana si mirosea in urma masinilor ca-ti venea sa mori, dar avea cifra octanica buna si inlocuia cu brio benzina rationalizata, adica lipsa.Era mai greu pentru cei cu masini pe motorina care trebuiau sa amestece uleiul ars de la schimbul de ulei cu petrol ca sa poata circula.Inca nu era restrictia de duminica „cu sot si fara sot”.In asteptarea lui Tibi urmaream cum la caldura soarelui se evapora apa din lac si din paduri si se ridica formind nori care dupa ce faceau o tura in jurul lacului trageau o ploaie peste noi.Dupa ce se degaja cerul reincepea ritualul.Cam la o ora tragea o ploaie zdravana, dupa care era iar senin si cald.

Dupa ce ne-am baut cafelele si ne-am fumat carpaturile fara filtru am inceput manevrele de alimentare.Adica, eu desfaceam dopurile de la cele 100 de sticlute de insecticid, Tibi turna in rezervor, iar fetele le adunau in niste saci pentru al le putea transporta la gunoi.

Ne-am intors acasa veseli si plini de viata dupa excursia de la Tarnita, in natura .

Aceia n-am mai putut merge la Felix si au trebuit sa se descurce singuri cu cortul si cu copiii, sotia mea a trebuit sa reia tot tratamentul de la inceput, ca n-avea voie sa faca pauza.Adica, dupa o saptamina iar 10 peniciline si imediat dupa aceea 10 moldamine.

Tibi a primit o canistra de benzina, nu doua cum a fost intelegerea.

Iar tratamentul primit a fost extrem de eficient, pentru ca noi n-am mai fost la Tarnita de atunci, iar acum parca nu mai are farmec pentru ca jur imprejurul lacului sint nenumarate cabane, case, castele si cabanute.

N-am poze de la Tarnita, dar daca mergeti pe la Turistulclujean veti gasi niste fotografii minunate.