Eram in urma cu citiva ani,la Sasca Montana la o prietena.Stiind ca in zona au fost mine de cupru (acum inchise) speram sa gasesc ceva pietre in zona sterilului de la gura minei asa ca,intr-o dimineata am pornit in explorare.Zona este de o frumusete cum in putine locuri mai gasesti.Mergeam incintat de munte,de padure,mirat ca muntele de steril sta acolo de atita timp-daca ar aluneca,ar acoperi toata valea cu localitate cu tot-,
incintat de rugii uriasi de mure,atit de incarcati,ca fara multa imaginatie puteai zice ca sint o turma de caiini dalmatian adunati la un loc.M-am infruptat cu mure si am strins citeva intr-o punga si ajuns la intrarea in mina am constatat ce stiam deja.Ca e betonata intrarea.M-am invirtit prin zona,dar n-am gasit decit citeva bucatele mici de cristale de pirita si dupa ce m-am umplut de imaginea orizontului vazut din (aproape) virf de munte am inceput sa cobor,sa ma intorc.
In citeva locuri am vazut guri de aeraj -tuneluri prin care circula aerul spre mina si care preiau din presiunea exploziilor la exploatare.
Tare eram tentat sa cobor prinr-o gura din asta de aeraj,dar n-aveam la mine nici lanterna,nici ceva cordelina sa ma asigur.Solutia era sa merg acasa sa iau cordelina pe care o aveam in masina ,cam 10 m, si o lanterna si sa ma intorc ziua urmatoare.Deja hotarit,mergeam pe o carare sinuoasa flancata si uneori acoperita de padure,cind la un moment dat,la una din curbele cararii,destul de departe de mine vad ca se apropie un om.M-am oprit si m-am asezat la umbra sa fumez o tigara si sa-l astept.Ce buna ocazie sa il intreb cite ceva despre mina,despre locurile in care s-a depozitat sterilul si care merita cercetate.Cind s-a apropiat am dat: Buna ziua!Era un batrinel imbracat in costum ,cu cravata si palarie-costumatie cel putin ciudata pentru locul si zona in care ne aflam.
Mi-a intins mina si s-a prezentat: Strainul!
L-am servit cu o tigara,m-a intrebat daca ma plimb si cum imi place pe aici.L-am intrebat si eu daca mai are mult de mers si i-am dat murea culeasa.A primit murea cu bucurie,parca si pe cind sa-l intreb despre ce ma rodea pe mine s-a ridicat sa plece si mi-a zis: Sa nu intri in gurile de aeraj fara o coarda de cel putin 300 de metri,ca nu mai vezi soarele!
A zis si am zis Doamne ajuta! si s-a dus.Cind m-am dumirit ce mi-a spus m-am intors dupa el sa-l intreb de unde stia ca vreau sa cobor in mina,dar nu l-am mai gasit.Am cautat in mai multe directii,dar nu era.
Am zis un: Multumesc Doamne! si m-am intors acasa.
Le-am spus fetelor (sotia si prietena ) de intilnirea cu Strainul,dar nu si de faptul ca am vrut sa cobor in mina singur si nici ca el mi-a sugerat sa n-o fac.In ziua urmatoare am mers la celalalt capat al localitatii,la fosta Statie de prelucrare a minereului si am gasit citeva pietre mai interesante.
Tirziu mi-am dat seama ca a fost, dupa trezeci si ceva de ani,a doua intilnire cu „Strainul”.
Filed under: Intimplari neobisnuite | Tagged: Blogul lui Fosile, Intimplari neobisnuite, Mina, minereu, munte, mure, padure, pietre, Sasca Montana, steril, Strainul | 33 Comments »