Lemne

Poza 11 si 12

Un copacel preistoric

Lemn opalizat.Detaliu

Fotografii de la Muzeul in natura de pe insula Lesbos, Grecia.

Primite de la Ljuba Petrov, caruia ii multumesc!

Lesbos

Ar fi trebuit sa mergem impreuna,dar eu n-am reusit asa ca s-au dus prietenii mei Adrian,Arthur,Ljuba si Silviu.Cu totii pasionati de pietre,de natura,s-au dus sa simta istoria insulei Lesbos din Grecia.Nu acea istorie stiuta si mereu invocata ci o istorie mult mai veche.De zeci de milioane de ani.Muzeul sau expozitia in aer liber de lemne pietrificate.Copaci silicifiati,opalizati ,pusi in valoare,in evidenta,ingraditi si conservati in mediul in care au fost gasiti.

De acolo nu puteti lua decit fotografii.Eventual mici bucatele de lemn rulat,pe plaja.

Las fotografiile  puse la dispozitie de Ljuba,caruia ii multumesc,sa vorbeasca.

Lesbos,vedere

A fost cindva copac viu.

Inca in picioare

In bataia vintului

La odihna

Acolo ii sint radacinile

Si citeva detalii,

Un zimbet

Fara cuvinte

Detaliu

Lemn opalizat detaliu

Ramii mut

Imi pare tare rau ca n-am reusit sa merg si eu cu ei.Sa ating minunatiile de copaci,sa ma bucur de nuantele lor,sa fiu cu prietenii mei.

Daca mergeti in Grecia,vizitati si insula Lesbos!

Nu veti regreta.

Fotografiile ii apartin lui Ljuba Petrov caruia ii multumesc ca mi-a dat voie sa le expun aici.

Intr-o curte

Ma mai asteapta intr-o curte,

Ornament

Pietre

Un pic la umbra…

Esenta

Travertin

Rezemate

Jasp heliotrop
Trebuie doar slefuita

Dupa atitea milioane,ce mai conteaza citiva ani,inca o iarna,inca…

Lemn opalizat.Fara cuvinte

Lemn opalizat (opal nobil)
Colectia foto Ljuba Petrov

Lemn opalizat (opal nobil)
detaliu
Colectia foto Ljuba Petrov

Lemn opalizat (opal nobil)
Colectia foto Ljuba Petrov

Citeva din lemnele pe care le-am slefuit

Lemne

Lemne silicifiate,opalizate,cuartifiate,aragonitizate,limonitizate

Pentru fiecare a trebuit sa merg cel putin 40 de km,a trebuit  -multe din ele dezgropate-transportat (carat in brate sau in spate),spalat,slefuit manual…in liniste …pentru miercuri.

 

Pe ploaie

Am plecat din Cluj pe o ploaie torentiala.Noroc ca drumul nu era aglomerat,dar ploua de parca era sfirsitul lumii.De citeva ori am fost tentat sa ma intorc,dar Puiu,prietenul meu a zis ca ,daca tot ne-am pornit,poate se opreste pina la destinatia noastra.

Nici chef de muzica nu aveam.Mergeam cu ochii lipiti de parbriz,in incercarea de a vedea mai mult decit se putea.

Localitatile prin care treceam erau pustii.Doar noi si ploaia.

Ajunsi la posibila noastra destinatie,ne-am luat cizmele ,pelerinele si am pornit .Incercam sa fumam cite o tigara,dar dupa citeva fumuri era uda si atirna intre degete.Ne si umfla risul.

Muntele acoperit pina mai jos de jumatate de nori,copacii spalati de siroaie de apa,piriurile din ce in ce mai umflate de apele ce se adunau de pe doi munti.Si iarba clipocea de atita apa.Si prin udatura aceea,doar noi,doua fantome galbene misunam su ochii pe jos in cautarea a …ceva.Ceva care era acolo,dar unde?

Ei,daca tot am venit pina aici,hai sa facem un adapost,sa facem un foc mic,sa mincam ceva si-apoi vedem cum putem naviga inapoi spre locul unde am lasat masina.

Nici o sansa sa facem poze.Se aburea obiectivul.Si sa fotografiem ce,ca de la o jumatate de metru nu se vedea nimic.

Am facut adapostul si ne-am inghesuit in partea in care nu se strecura apa,am mincat ceva dintr-o conserva incalzita la foc,Puiu a baut o bere,iar eu Cola aferenta.

Dupa ce am fumat citeva tigari incintindu-ne cu imaginea ploii curate care curgea normal de sus in jos fara sa fie tulbutrata de vint,am stins focul ,am adunat resturile intr-o punga sa le ducem la un gunoi sau acasa si am pornit spre locul unde era masina.

Intorcindu-mi privirea spre locul de campare mi s-a parut ca mai vad foc si fum,asa ca m-am intors sa sting cum trebuie.Chiar daca ploua si padurea e departe,poate exista riscul sa se aprinda ceva.

Am facut un ogas cu cazmaua pe care o aveam la mine,sa se scurga apa direct pe vatra focului si…

Acolo era.Ma astepta si m-am intors sa o iau.

Ne-am intors sarind intr-un picior si cintind.

Tot drumul pina acasa a fost un cintec in ploaie

Lemn opalizat

Lemn opalizat - detaliu

I-am facut poze acasa,dupa ce am slefuit-o.

Cascada lemnului

Ne-am dus intr-o vara cu prietenul meu Puiu in Metaliferi.Doar noi,baietii.Saptamina urmatoare am mers si cu sotiile,dar atunci am fost doar noi.Asa cum eram in tinerete pe munte,in padure.Am ajuns in zona vineri seara,asa ca am cautat un loc de campare si ne-am plimbat un pic prin-prejur.Vazind ca se innoreaza,am mutat masina pe un loc mai inalt,ca daca se aduna apa de pe cei trei munti la baza carora eram,ne-ar fi mutat cu masina cu tot,nu se stie unde.

Dar n-a fost pentru noi decit spectacolul.Se pare ca a fost chef mare dincolo de munti,ca se auzeau tunete indepartate,dar grele,care faceau sa tremure pamintul si o gramada de fulgere si traznete-de parca ar fi facut poze-care ne desluseau detalii ale virfurilor.Pe partea noastra nici frunza nu misca.Tirziu,am adormit cu stelele-n ochi.

Pe cealalta parte a fost potop mare-am vazut la intoarcere.Drumuri si sosele acoperite cu noroiul adus de pe versanti,in citeva locuri in padure,copaci rastunati pe drum.

Dimineata,dupa spalarea in apa rece,ca ne umfla risul cind o aruncam pe noi,dupa cafeaua fierbinte cu tigarile aferente,ne-am luat rucsacii si am pornit pe una din vai.

Era putina apa pe piriu,asa ca puteam merge fara sa ne udam prea tare.Am strins gramajoare cu pietre pe care urma sa le luam,dupa ce le mai alegem o data,la intoarcere.

A fost o zi frumoasa.Ne-am plimbat prin padure,pe vaile adiacente,ne-am catarat pe un versant ca sa ocolim cascada,chiar am stabilit un loc unde,daca ar fi dupa noi,ne-am face  casa.Eram din nou copii si visam prin padure,pe munte.

La intoarcere,cu rucascul pe jumatate plin de pietre,deci destul de greu,mi-a fost lene sa ocolesc cascada.Ar fi insemnat sa fac un ocol de vreo doua sute de metri,asa ca m-am hotarit sa cobor pe peretele cascadei.Nu erau mai mult de zece metri.Curgea un firicel de apa,erau muschi si m-am gindit ca gugulici (pup,pe vine)pot sa alunec pe picioare si pe rucsac fara probleme pina jos.

Zis si facut.Atita doar ca muschiul s-a terminat brusc,cind nu mai era loc de intoarcere,iar eu am fost proiectat in fata si tras cu putere de rucsacul cu pietre.Putin lovit la genunchi,cam cit sa stau cu gura deschisa ca pestele si senzatia ca ma umfla risul,m-am oprit cu capul in jos cu rucsacul blocat in crengile adunate in groapa de la baza cascadei.Nu m-am lovit la cap-nu mai era nevoie…

Vazind ce manevre de zbor fac,Puiu a luat-o la fuga,roata prin padure,sa vada daca am patit ceva.

Am incercat sa ma extrag de-acolo,dar n-aveam cum sa ma sprijin in miini din cauza crengilor,plus rucsacul bine plantat printre crengi.

Nici nu era chiar rau.Ceva mai jos de ochii mei curgea lin piriul.Printre crengi treceau raze de lumina care sclipeau printre pietre,era umbra,racoare si undeva,cam pe direactia nasului sclipea interesant ceva.Cumva am pus mina pe acel ceva.Consistenta de piatra.Si l-am asteptat pe Puiu.

Normal,ca nu ziceam nimic.Ce sa fi zis?Dar asta l-a speriat pe el.M-a tras incet de picioare,mi-a luat rucsacul cu grija sa nu-mi schimbe pozitia gitului si cu groaza astepta sa-mi vada moaca.

Cind am dat ochi in ochi,a auzit padurea aceea cel mai mare hohot de ris din intreaga ei existenta.Am ris amindoi pina ne-a durut stomacul.

Dupa care ne-am uitat ce am in mina.

Un lemn.Un lemn opalizat.Nu mare,dar pentru noi,deosebit.

Lemn opalizat

Lemn opalizat,detaliu

Am gasit atunci si agate,si jaspuri ,dar nici un alt lemn.

In general,din 100 de kg de pietre culese si carate in spate pina la masina,cam 5-10 kg  sint piatra semipretioasa in sine si cam la 1-3 kg au aspect deosebit dupa prelucrare.La multe pietre pare sa fie ceva care pare ca se intinde spre interior,dar dupa ce ajungi acasa si le tai,constati ca nu e nimic.

Relativ tirziu,am reusit sa slefuiesc lemnul.

Alte lemne

La fata locului

Ne-am urcat in masina si am pornit spre jud.Harghita.Ne-a spus un geolog ca a fost cu niste studenti si citiva au gasit bucatele de lemn limonitizat.Ce mi-am spus eu,daca sint bucatele trebuie sa fie si mama lor pe-acolo pe undeva.

Drumul frumos,soseaua libera,muzica  placuta,eram dupa destul de mult timp,din nou doar noi la o iesire in natura.Ne-am dus intins pina la Reghin in speranta ca vom lua cu noi un prieten mai nou,pasionat si el de pietre si fiind localnic ne-ar fi mai usor sa ajungem la destinatia noastra.Destinatie pe care,de altfel n-o cunosteam pentru ca geologul cu pricina nu mi-a spus unde a gasit lemnutele.

Arthur era acasa,dar avea un alt program asa ca ne-am hotarit sa mergem pina la Toplita si dupa aceea vedem noi.

La un moment dat am oprit sa ne mai dezmortim picioarele si normal,ne-am uitat pe jos.Si…am gasit o bucatica mica,mica,mititica de lemn.

Am intrat pe primul drum la dreapta,am traversat localitatea si la capatul ei inspre  munte am lasat masina si am pornit pe jos.

In fata noastra era paradisul.O pasune destul de intinsa,flancata de paduri de brad,iar in fata,mai departe se vedeau peretii.Muntii nostri dragi.Ne-am dus cu pas intins pina am gasit un piriu.Ne-am asezat,in liniste,am fumat cite o tigara,apoi ne-am spalat fata si miinile cu apa limpede ca un suris de copil si rece ca ne tremurau miinile cind  o tineam in palme sa bem din ea.Am stat in liniste,doar noi si muntele pina s-a uscat apa pe fetele noastre.Era botezul Calimanilor!

Am mers  mult.Pe linga piriu,in dreapta,in stinga,inainte,prin padure-ca nu ne mai venea sa iesim dintre brazi-,dar n-am gasit nimic.La un moment dat am intilnit un localnic cu caruta si ne-a spus ca sus in munte este o cariera unde se exploateaza piatra pentru drumuri,dar ca e departe si daca n-am pornit de dimineata buna,n-avem cum sa ne intoarcem pe lumina.

Nu-i nimic ca n-am gasit pietre,lemne.N-am pierdut nimic,ba am cistigat fiind in mijlocul frumusetii muntelui.

Ne-am intors la masina si pe drum,in drum,am inceput sa gasim pietre.Erau lemne,dar sfarimate.Am intrebat un batrinel si ne-a spus ca sint aduse din alta parte special pentru drumuri.Am mai mers asa,la intimplare pe un drum lateral si vad ceva cit o unghie in mijlocul drumului.M-am oprit si am inceput sa curat jur imprejur si era…lemn opalizat.O bucata cam cit pumnul,apoi alta mai mare,apoi inca una.Masina era departe,n-aveam nici un ciocan sau scula de sapat la noi.A aparut o Dacia 1100.Am cerut un levier,dar nu ne-a dat asa ca i-am dat o bere sa nu stea de pomana pina terminam noi si cu crengi si miinile goale an scos o bucatica de lemn opalizat de  vreo 80kg si alte citeva mai mici.

Ne-am intors cintind acasa cu masina plina.

Lemn opalizat

Lemn opalizat-tot de acolo

Lemn opalizat slefuit

Dupa spalare,dar neslefuit

Lemn opalizat-copacul(bucata mare)

Prelucrat

Lemn silicifiat

Prima data am vazut as ceva in curte la Facultatea de Geologie din Cluj.

L-am intrebat pe insotitorul meu ce cauta pomii astia aici,este  expozitie de sculpturi?Mi-a zis sa pun mina pe ei si-am fost surprins sa constat ca sint din piatra.Era, ca in poveste,lemn pietrificat.De diferite consistente,diferite granulatii la atingere,dar era clar ca e lemn,doar cunosc bine lemnul.Era,insa,la fel de clar ca e piatra,ca doar stiu bine cum e piatra.

Oare ce s-a intimplat cu lemnele astea?Asa arata lemnele de la Pompei si Herculanum?

Domnul profesor Ghiurca se bucura ca un copil vazindu-mi mirarea ,incintarea,bucuria cu care mingiiam copacii,de parca imi erau niste frati pe care nu i-am vazut de mult,de tare mult timp-chiar am imbratisat unul mai mare.

Eram atit de emotionat de tot ce am vazut pina atunci-mi-a aratat “Muzeul Facultatii de Geologie” si ma gindeam ca nu mai incap in mine alte noutati,frumuseti- si totul a fost incununat de aceste “lemne”.

Si am ajuns departe,inapoi in timp cind muntii planetei erau mai inalti,erau mai multi vulcani care erupeau mai des si erau muult mai multe paduri.

Cind erupe un vulcan inalt, pe virful caruia este zapada sau un ghetar,zapada (ghetarul) se topeste foarte repede si un val de apa,praf vulcanic,stinci  si cam tot ce este pe versantul muntelui porneste la vale.Un val  de noroi cu temperaturi foarte inalte ,sute de grade,care matura totul in cale –numit “lahar”.

Jur imprejur,pe raza de sute de kilometri,padurile  puse la pamint de suflul exploziei vulcanului sint luate si acoperite de acest lahar.Si-atunci,moleculele de sol  (siliciul) din  apa fierbinte se combina cu moleculele copacului,iar timpul,face restul.Devin pietre cu aspect de lemn.Lemne cu aspect de piatra (lemn silicifiat)

In unele situatii,cind presiunea este extrem de mare si dupa trecerea laharului peste copaci ajung si geluri de lava care “invelesc” totul,dupa multe milioane de ani gasim lemnele opalizate.Tot lemne,dar opalizate,avind consistenta aspectul si duritatea opalului.

In mlastini,copacul cazut in milul mlastinii,in lipsa oxigenului si dupa mult,foarte mult timp,poate deveni silicifiat sau in unele cazuri aragonitizat.

Sint unele locuri,unde se gasesc lemne silicifiate sau opalizate-in SUA in Nevada,Wyoming,Colorado,Oregon, unde sint straturi peste straturi pina la 7 “paduri” suprapuse,in Grecia in Lesvos.

In rest,se gasesc  unde au fost in urma cu milioane de ani ,paduri.Adica peste tot sau…nicaieri.

Se pare ca eu sint unul din cei iubiti de natura si de pamint pentru ca am gasit lemne peste tot pe unde am fost,sau ele m-au gasit pe mine.

Inca nu era topita zapada cind am iesit  dupa pietre,pe Valea Caprioarei de pe Feleac.Am gasit atunci citeva jaspuri rulate de apa si,normal,un lemn.A fost primul lemn silicifiat pe care l-am luat in mina din mediul in care se gasea el de milioane de ani.

Am putut sa merg acasa plin de ceva,nu stiu ce,dar care imi inunda pieptul si-mi aburea ochii.

Am mai gasit multe lemne si de fiecare data a fost ca si cum m-am reintilnit cu cineva pe care nu l-am vazut de mult,foarte mult timp.

Lemn silicifiat -primul

Lemn silicifiat-partea slefuita

Lemn opalizat

Lemn silicifiat

Lemn opalizat

Lemn-sectiune transversala

Lemn-sectiune transversala

Lemn silicifiat