Ce să alegi

Spunea Dada intr-un articol că nu vei găsi arheolog care să scrie literatură pe înţelesul tuturor.Ei au doar lucrări de specialitate pentru specialişti din acelaşi domeniu.
Am anexat aici un fragment ( mai uşor )dintr-o lucrare  de specialitate , încercînd să le sugerez celor care vor să facă prospectări geologice din pasiune pentru pietre, să studieze, să se familiarizeze cu denumirile , cu terminologia şi asta doar pentru a şti ce să alegi cînd îţi pică în mînă un tratat de geologie, mineralogie, petrografie etc.
De specialitate.
…Toate aceste văi străbat roci ale complexului ofiolitic intrus de corpuri subvulcanice de
andezite cuarţifere cu amfiboli şi biotit (bazinul văii C) şi andezite
amfibolice de tip F B
Aluviunile ambelor văi (C şi R) conţin fragmente de
silicolite, mai precis fragmente de ofiolite traversate de filonaşe cu calcedonie
şi cuarţ; frecvenţa însemnată a acestor eşantioane şi originea hidrotermală
conduc la ideea unei relaţii genetice între activitatea hidrotermală asociată
magmatitelor neogene şi ofiolite, care în multe situaţii ar reprezenta roca
suport hidrotermalizată (mineralizată).
În acest perimetru s-a identificat:
– Cuarţ microgranular dispus sub formă de filonaşe-filoane în roci
ofiolitice; grosimea acestora este de ordinul centimetrilor (< 5 cm) şi se dispun,
de regulă, paralel între ele; mai rar se observă silice masivă (nodulară) de
culoare cenuşie neomogenă cu microstructură fibroasă (Pl. V, fig. 9).
– Silice masivă de culoare cenuşie, cu aspect pătat, rezultat prin
repartiţia zonală şi neomogenă a intensităţii culorii cenuşii. Pe alocuri
silicea conţine microalveole. Spărtura este neregulată, concoidală. Studiul
microscopic relevă următoarele aspecte: silicea de culoare intens cenuşie
corespunde varietăţii amorfe, iar cea cenuşie varietăţii microgranulare formate
prin recristalizarea primei varietăţi. În urma recristalizării şi remobilizării
silicei apar zone cu structură fibro-radiară în centrul cărora se remarcă,
adesea, cuarţ microgranular. Fisuri submilimetrice umplute cu silice de terţă
generaţie care străbat masa silicolitului apar rar.
– Filonaşe de cuarţ de culoare albă cu textură în benzi (prinse în
masa andezitelor piroxenice), asociate cu carbonaţi şi uneori cu epidot şi
zeoliţi. Mineralizaţia filoniană a andezitelor piroxenice se compune din
agregate microgranulare de calcit, însoţite de cuarţ microgranular, dispuse
sub formă de venule în masa carbonatică. Sporadic apar fragmente de
rocă şi cristale individuale de plagioclazi etc., în silicea compactă. Piroxenii
sunt calcitizaţi marginal şi pe fisuri; local calcitul este substituit de cuarţ.
– Filonaşe de cuarţ cenuşiu slab verzui (3,5 cm grosime) prinse în
andezite se observă frecvent în aluviunile văii C de la H. La
microscop roca gazdă se dovedeşte a fi un andezit hipabisic cu textură
fluidală. Zona de contact cu roca este formată din benzi de calcit
microgranular în care se află sporadic granule de epidot, rezultat în procesul
de reacţie (aport de calciu) cauzat de soluţiile hidrotermale. Spre interiorul
filonului se dezvoltă în continuare o bandă de grosime redusă (cca 0,5 cm)
constituită din cuarţ microgranular în amestec cu calcit, după care se
dezvoltă o zonă de cuarţ microgranular traversat de vinişoare de calcit,
local calcit şi epidot. Analiza microscopică a filoanelor asociate andezitelor
piroxenice sugerează următorul proces: soluţiile hidrotermale bogate în
SiO2 s-au depus pe fracturi, ulterior fiind mineralizate cu calcit (Pl. V, fig. 10).
În procesul de reacţie carbonat-silice s-a format epidot în zona marginală,
remobilizat ulterior împreună cu calcitul pe fisurile din masa silicei.
Varietăţile de cuarţ fibros roşiatec (tip carneol), asociat cu cuarţ alb,
remarcate în acest perimetru, prezintă interes gemologic major, ca şi
concreţiunile de silice (<5 cm Ø) întâlnite, deocamdată, numai în aluviuni
(valea C, H). Asociat ofiolitelor din regiune se află şi varietăţi
de opal.
Concluzii
În regiunea cercetată s-au conturat cinci perimetre cu silicolite
geme. Valoarea economică a substanţelor minerale identificate constă în
calităţile tehnice (duritate, grad de lustruire) şi estetice (culoare, microtexturi şi
structuri, incluziuni). Ocurenţe mai importante sunt cele din perimetrele
H şi B.
Între gemele fine menţionate, importanţă economică manifestă:
calcedoniile filoniene şi concreţionare de la H, gheizeritele policrome
de la B, jaspurile roşii din sectorul C B, precum şi unele apariţii
de silicolite geme din sectoarele văilor L şi C, .
Prelucrarea acestor silicolite sub formă de geme cu geometrie diferită
se pretează în calitate de piatră montată în inele, brăţări, cercei, butoni,
brelocuri, mărgele etc.; totodată se pot confecţiona obiecte de artă pentru
interioare, deosebit de spectaculoase.
Fragmentul pe care l-am ales este, pe undeva, pe la mijlocul lucrării.
Succes!

De-ale mele

Mi-e greu să pricep.

Mulți s-au arătat interesat de pietre.De cele brute.Pe site-urile de specialitate un gheizerit de 100g se dă cu 5 dolari plus 35 dolari transportul.Eu le ofer cu 50 lei kg și…

Mulți s-au arătat interesați de cărți de specialitate.Cînd le ofer primesc likeuri.

Am o singură pretenție.Să vină după ele, indiferent că sînt pietre sau cărți.Am trimis o piatră în jud.Neamț prin curierat rapid și a ajuns în 28 de zile, iar  liber de la lucru nu-mi iau pentru a merge la poștă.Măcar atît să facă, dacă nu merg pe teren după ele.Dacă nu-și consumă benzina, dacă nu-și udă picioarele și nu-și rup spatele cu greutatea lor.

Bag sama că nici așa nu e bine.

Nu-i bai! Nu merg cu ele înapoi de unde le-am luat, dar le pot băga într-o fundație, în beton.

Geologia in actualitate

Stimati colegi,
 
Pana acum mai bine de 20 ani geologii reprezentau o “breasla” respectata in Romania. Putem spune, fara tagada, ca cel putin in zona Baia Mare au facut istorie alaturi de mineri timp de sute de ani.
Astazi conditiile sunt altele si un loc de munca in acest domeniu, in special la noi in tara, se ocupa greu. Faptul ca se prefera adesea geologi pensionari in locul celor mult mai tineri, in special in firmele private, este, de asemenea, o problema destul de greu de inteles, in special pentru cei afectati de aceasta situatie.
In aceste conditii credem ca grupul geologilor activi, atatia cat au mai ramas, ar trebui sa ramana uniti. Consideram ca numai astfel am putea sa ne impunem in fata conditiilor tot mai vitrege pe care societatea zilelor noastre ni le pune in fata.
Problema pe care noi o constatam este faptul ca aceasta breasla nu numai ca nu este unita, ci este chiar dezbinata. Si nu din exterior, cum poate ar fi de presupus, ci chiar din interiorul ei. Politicizarea unor functii si acordarea lor exclusiv pe principii “tovarasesti”, lipsa totala a transparentei si a respectului minim acordat unor colegi nu credem ca fac cinste si onoare acestui domeniu, si asa extrem de “firav” comparativ cu alte domenii de activitate.
Crearea acestui blog pe care dorim sa vi-l prezentam este o prima modalitate, alaturi de calea justitiei, pentru a demonstra ca in acest domeniu mai sunt persoane care au onoarea si curajul de a spune lucrurilor pe nume.
Dorim sa demonstram ca nu avem nimic de ascuns in ceea ce priveste concursul pentru incredintarea managementului Muzeului judetean de Mineralogie Baia Mare si, de asemenea, sa subliniem ca daca intr-o competitie am fost infranti, vrem sa pierdem onorabil, iar cei care au jurizat o competitie sa nu se ascunda, ci sa se uite in ochii nostri cu demnitatea de care noi consideram ca am dat si dam dovada.
Suntem constienti ca vor fi si persoane care ne vor acuza si ne vor blama, dar pe de alta parte consideram ca aceast demers reprezinta o noua atitudine pentru a propaga principiile sanatoase care trebuie sa guverneze in toate domeniile, inclusiv in cel geologic.
De aceea ne asumam toate aceste riscuri si vom lupta pana la capat, cu atat mai mult cu cat unul dintre noi (n.n. Ciprian Constantina) a luptat la propriu in timpul Revolutiei din decembrie ’89, in Bucuresti, pentru ca astazi sa putem scrie aceste randuri si sa ne bucuram de libertate si de legi democratice care sa nu fie incalcate.
Blogul pe care l-am creat se poate accesa tastand:
 
 
Daca considerati ca este necesar, va rugam sa difuzati acest mail si altor persoane interesate.
 
Cu multumiri pentru timpul acordat,
 
Administratorii blogului
Ciprian Constantina
Constantin Flaut-Copos
 
P.S. Noua nu ne este rusine sa ne trecem numele!


     

Daca cineva ar avea ceva de spus, il (ii) rog sa o faca pe blogul afisat.
Acolo aveti toate informatiile.
 
Multumesc!

Multumesc,domnule profesor Virgil Ghiurca!

La Expozitia de pietre din 2006

Dr.Virgil Ghiurca

1927-2008

S-a nascut in 9 septembrie 1927 in localitatea Coltirea jud Maramures.

Scoala primara in Careii Mari apoi in Lugoj iar din 1950 a fost studentul Facultatii de Geologie –Geografie  a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj.

Dupa absolvire a lucrat ca Sef de Laborator la Catedra de Paleontologie, fara plata, iar din 1957 a fost Asistent Universitar si a predat  Geologia Romaniei.

In 1967 a obtinut,prin concurs titlul de Lector, iar in 1970 cel de Profesor-Doctor la Universitatea Bucuresti cu teza”Geologia Neogena a Bazinului Baia-Mare “.

S-a pensionat in 1989, dar a continuat activitatea ca Profesor Consultant (fara plata).

In 1999 a primit titlul de “Profesor Onorific” in cadrul unei ceremonii organizate de Senatul Universitatii.

In 1991 a fondat A.M.P.G.A.R.-Asociatia Mineralogilor Paleontologilor si Gemologilor Amatori din Romania .

Eu l-am cunoscut dupa pensionare.Un om deosebit de bun,dar care trebuia sa se lamureasca de pasiunea si onestitatea celor care doreau sa invete ceva de la dinsul.Si era fericit sa dea explicatii , sa vorbeasca despre pasiunea  comuna.

Avea o memorie fantastica, amintindu-si in amanunt locuri –cu mineralele care se gaseau in acele locuri- si oamenii care l-au insotit sau pe care i-a cunoscut in locurile respective.

Prin A.M.P.G.A.R  sau cu mijlocirea domnului Ghiurca am cunoscut oameni deosebiti, profesionisti sau amatori si cu care  tin legatura.

Romania,Facultatile de Geologie si noi toti am pierdut mult prin “plecarea” domnului Ghiurca in 2008.

Multumesc domnule profesor Virgil Ghiurca!