La intrare

https://fosile.wordpress.com/

Ce-ar fi daca

Ce-ar fi daca am aprecia ce avem?

In mare majoritate, pe bloguri, pe FB si alte retele sint doar riciieli, rautati, nemultumiri.

Pe vremuri, in tinerete, corespondam in Esperanto in lumea intreaga.Pina in SUA mergea o scrisoare in doua saptamini.Pina in Australia facea o luna, etc.Acum, deschizi „internelu'” si in timp ce amesteci in labos ( cratita) povestesti cu odoarele plecate pe alte meleaguri.Ba, il mai si ameninti ca-i tai sonorul, daca nu asculta.

Cite manevre, cit chin pentru a procura discuri, a le inregistra si reinregistra pentru a populariza muzica.Acum, intri oriunde si gasesti orice vrei sa asculti.

Se datoreaza tehnologiei faptul ca o mare  de oameni l-au ascultat pe Pavarotti.

Vreau Rick Wakeman, dau un click si ascult.Simfonic, clasic, psihedelic, rock.

Filme, educatie ( numai sa vrei), orice.Toate sint la indemina, doar sa-ti alegi.

In plus, chiar daca acum sint zero grade si  sufla vintul, e senin, e soare, e frumos , incep sa apara muguri pe crengi, vine vara.

Hai sa ne bucuram ca avem posibilitatea sa stam de vorba deodata sau pe rind din toate colturile tarii sau lumii.

Ma bucur ca v-am cunoscut sau ca o  sa va cunosc.

Sa fiti fericiti!

Acasa (continuare)

Chiar si cind  se zugraveste se arunca o gramada de lucruri, dar la o mutare multe foarte multe ramin pe loc, altele se arunca, iar altele se pun atit de bine incit nu le mai gasesti, ramase in cutii sau bagaje nedesfacute.

Adolescentii.

Sint cei pe care nu-i intelege nimeni si care nu se inteleg cu nimeni.

Parintii, e clar, nu-i inteleg.Nici n-au cum, caci ei n-au fost adolescenti…

Adolescenta e momentul in care se traieste intens totul.Se experimenteaza totul- a-i mei se mirau ca le dispar medicamentele din casa, iar eu ma miram ca desi am amestecat toate cu toate nu ies bule sau aburi sau culori ca la ora de chimie.

Acasa, pentru adolescenti e locul in care parintii le ofera protectie  si mai ales,locul in care isi construiesc un sanctuar.

Isi mobileaza camera cu tot felul de chestii, pietre, capete de ata, flori sau frunze printre file de carti.Acolo viseaza singuri sau cu eroii cartilor pe care le devoreaza, acolo scriu versuri sau proza sau muzica, acolo cinta la chitara sau alte „instrumente” confectionate de ei.Acolo construiesc sau deseneaza sau impreuna cu prietenii fac fotografii, pregatesc excursii, viseaza impreuna.Acolo il fluiera prietenii, acolo vine prima fata ( baiat) in vizita…

Eram si eu ca toti ceilalti.Ma si mir cind aveam timp de toate.Si bicicleta si excursii si chitara si laborator foto si vioara si carti, caci le mincam pe piine si…

Eram cu o fata si…intr-un tirziu am reusit performanta de a o tine de mina.Adica, sa mergem de mina pe strada, in vazul tuturor- caci noi, in suprema fericire, nu vedeam pe nimeni.Era asa, un fel de zbor-plutire-vis si clar nimic nu era in jurul nostru.Eram doar noi doi, de mina.

Si cum pluteam noi asa, vedem amindoi deodata, in fata noastra o moneda de 1 leu.Am luat-o, am fugit pina la IRA la linia ferata si dupa ce a trecut un tren peste ea si s-a marit si aplatizat, am taiat-o in doua, am facut cite o gaura in fiecare bucata si le-am purtat purtat amindoi, talisman a norocului nostru comun.

Nu, nu mai exista.Nici sanctuarul, nici caietele cu poezii, nici…

Am reusit sa pastrez doar filmele foto.

Acasa e locul unde sint parintii si locul in care te regasesti copil, adolescent, tinar cu tot ce ai adunat, cu toate experientele, trairile adunate.

Si pentru mine a fost greu sa reincep de fiecare data sa-mi construiesc o legatura intre diferitele faze de viata si m-a ajutat mult legatura pastrata cu prietenii.Dar ma gindesc la parintii care-si lasa totul aici si se muta in alta tara sau ei se reintorc in tara, dar copii lor s-au nascut in alte tari si trebuie sa lase tot si sa vina aici.

Vor fi marcati mereu de frica de a pierde tot si a reincepe de la zero.Si asta inseamna si prietenii.

Ginditi-va parinti si la copii, cind vreti sa faceti schimbari de genul acesta!

 

Imi amintesc…

In urma cu citeva ore am iesit impreuna  si cu catelul sa ne plimbam.

Am trecut pe citeva strazi din cartier apoi ne-am urcat in masina si am facut citeva ture mai largi,tot prin cartier.

Aseara m-am culcat mai tirziu.

Am mutat catelul sa incap si eu si m-am intins in pat.

O mina ma cauta.M-a mingiiat pe fata si s-a relaxat lipita,calda pe fata mea.

Am sarutat-o si-am dormit linistiti,fericiti cu catelul linga noi.

E asa de aproape 30 de ani.

Asta va doresc tuturor!

In urma cu un an

Asa arata in urma cu un an.Acum e un pic mai mare.