Mișcare

Reclame

Pe fugă

După coborîrea de la cascada Vărșag am simțit că nu prind prea bine frînele, dar nu părea să fie bai.Așa că a doua zi dimineața am pornit spre Cluj.

Era clar că e încă o zi caniculară și speram să ajungem cît mai repede acasă.

De la Bălăușeri s-a mers în coloană așa că nu puteam frîna cum vreau eu.Uneori trebuia frînat brusc și  a început să se audă, din ce în ce mai tare frecare de fier pe fier.Adică s-au dus plăcuțele de frînă pe față.

Cu mare grijă și cu zgomot din ce în ce mai mare am ajuns acasă.L-am sunat pe mecanicul meu.

Ingerașii au fost cu mine, căci omul mi-a schimbat plăcuțele, ziua următoare urmînd să plece în concediu.

Liniștit,cu frînele bune am pornit spre Baia Mare.

Nu căldură, ci demență.

Ajuns,

Am rezolvat problemele și ne-am întors pe o și mai mare căldură.

Dimineața, aproximativ la prima oră am pornit spre Oradea, iar după masă ne-am întors.

Eram fiert, copt, stors.

Ziua următoare am pornit spre Valea Jiului.Normal tot pe căldură.Atîta doar că pe duminică se anunța frig, ploi.

La întoarcere voiam să intru pe la Cheile Băniței.Am trecut pe lîngă ele de mii de ori fără să știu ce minunăție e acolo.

Nori, vînt, frig.Am zis că intrăm numai să localizăm cheile, dar odată ajunși…

O mică problemă.Pot fi văzute numai dacă mergi prin apă.

Am intrat, mi-au înghețat picioarele, vîntul sufla tare și dîrdîiam de frig, dar a meritat.

Vom mai merge.Imi închipui ce imagini ies  pe soare…

Ar mai fi de vizitat tot în zonă și Cheile Crivadiei , o cascadă în chei și cîteva peșteri pe lîngă peștera Bolii.

Intoarcerea acasă a fost plăcută, deși de la Hațeg s-a circulat în coloană.

Gata concediul.Am început munca și…odihna.

Un pic de

Șureanu

Dimineața de toamnă

Șanțul

După o săptămînă cumplită la lucru, sîmbătă n-aveam chef de nimic așa că, după ce am plătit cablul mă plimbam pe străzi și povesteam cu un prieten la telefon.

Soluția lui a fost să vină să mă ia cu el la lucru.Adică el să lucreze, iar eu să stau și să mă uit.

Mi-a surîs ideea așa că am fost de acord.

Omul și-a luat o casă veche într-un sat din apropiere de Cluj și s-a apucat să amenajeze, să construiască.

M-am uitat acum pe siteurile de distanțe rutiere și acolo scrie că distanța de 27,7 km va fi parcursă în 32 de minute cu viteza medie de 48,8 km/ora.

Noi am plecat din Cluj la 10 jumate și am ajuns acolo la 11 jumate încălziți, nervoși, obosiți, sătui.

Odată ajunși ne-a revenit cheful ascultînd atenți liniștea.

Pe terenul respectiv este o hîitură ( dărăpănătură) de casă din piatră și o șură la fel.Noroc că este un deal împădurit în spate și nu suflă vîntul, că s-ar dărîma.

Omul s-a apucat  de consolidări și în primul rînd să facă canalizarea.

Avînd în vedere că face totul singur s-ar putea să termine prin secolul viitor căci terenul pe care este totul construit este o argilă tare ca betonul.

Sîmbătă avea de terminat un șanț de un metru lungime, la 20 de cm adîncime.

Sinucidere.

Am participat și eu cu tot felul de idei.Tîrnăcopul nu intra în pămînt mai mult de un cm.Cu sapa, cu hîrlețul, cu lopata, cu toporul.

Cînd am început aveam în program amintiri de pe vremea liceului, de la începutul anilor 70, dar ne-a trecut.

                                                              Consolidări.

Am reușit să-l terminăm după 7 ( șapte) ore și eram rupți amîndoi.

Astăzi l-am sunat și i-am spus să-și facă baie cu vană, nu cu duș, că acolo vin ideile bune.Că mie în vană mi-a venit.

L-am întrebat dacă mai are vreun șanț de făcut.A zis, fericit, că nu.

Păi, măi băiatule, dacă făceam găuri din doi în doi cm cu un burghiu și după aceea luam cu lopata, nu era mai usor?

Mi-a răspuns…&%*$#@#$^%+__(*&^%^&^%$#@^(*&_)*&^%$ !

La drum

                                           Spre Hateg

                                       Sintamarie Orlea

                                          Paring

                                                 Paring

                                     Retezat

                                                     Miscare

 

Fata in fata