E azi sau miine?

Munceam la ITA-marfa ( Intreprinderea de Transport Auto, sectia de marfa), la depozitul de piese auto.

In ziua aceea am primit un camion de marfa si a trebuit sa o descarcam pe categorii, sa o receptionam si sa o aranjam in rafturi.Fiind piese de camion,multe erau grele si foarte grele, dar noi toti eram tineri si zmei si nu ne mai incurcam cu ridicatoare sau carucioare.Le luam in brate -unele toti trei- si le duceam in depozit.

Cind am ajuns acasa eram rupt de oboseala si dupa ce am mincat m-am culcat un pic.

Cind m-am trezit era lumina puternica afara.Sapte fara un sfert.

Uau! Pe sapte trebuia sa fiu la lucru…

M-am imbracat rapid  si am iesit in fuga din casa, spre mirarea mamei.

Ca sa ajung la lucru trebuia sa iau troleul pina la Catedrala, sa merg pe jos pina in piata Mihai Viteazul, de unde luam autobusul 13 pina pe str.Cimpina .

In fuga spre statie mi s-a parut mie ca e cam multa lume pe strada, dar n-aveam timp de studii ca venea troleul.

In troleu erau multi tineri, care merg la scoala  mai tirziu si lipseau parintii cu copii mici, pe care-i duceau dimineata la crese sau gradinite inainte sa ajunga la servici.

Ceva, ceva imi spune ca nu-i in regula.

Cind am coborit la Catedrala imi era aproape clar ca e azi seara, nu miine dimineata si nu trebuie sa ajung la servici, dar cind am intilnit o prietena care m-a oprit din alergare, am intrebat-o: e azi sau miine?

Rizind in hohote, m-a asigurat ca e azi si nu voi intirzia la servici si luindu-ma de mina am mers impreuna la o cafea, dupa care , pe jos, agale,  ne-am intors acasa.

Niciodata n-am intirziat.Nici la munca nici in alta parte.