La Chei

Zeci de mașini parcate civilizat.

Salvamontul își face simțită prezența.

Cățărători,

Traversări,

Cunoștințe noi,

Si gata cu frumosul.

Zeci de turiști cu copii mici, o grămadă de gravide, de parcă a fost concurs sau întîlnire.Din păcate faptul că sînt mai accesibile, nu înseamnă că nu e periculos în Cheile Turzii.Cărarea de pe versanți are pietrele atît de șlefuite încît oricînd poți aluneca și cazi.Nu mult, doi trei,  cinci metri, dar suficient să-ți rupi mîinile sau picioarele sau să te julești rău.

Unul din poduri este stricat.Unii trec oricum pe el ( lipsă scînduri ), iar alții prin apă.

Copiii nesupravegheați sînt în pericol.

În urmă cu cîțiva ani era taxată intrarea în Chei, iar banii erau folosiți pentru întreținere.

De cel puțin doi ani nu se mai taxează intrarea și se vede.

E multă mizerie, podurile sînt stricate, și ce e mai rău și urît, nu este  WC.Turiștii, excursioniștii, alpiniștii își fac nevoile pe malul pîrîului.Dacă te apropii de maluri riști să calci într-o grămadă de rahați.

Nu-i bine, nu-i frumos.

Degeaba are Salvamontul un sediu frumos și este și un refugiu, dacă toți cei care vin aici ( se vorbesc toate limbile pămîntului ) nu sînt în siguranță și trebuie să pășească printre mizerii.

Sînt dezamăgit.

Poza 217

https://fosile.wordpress.com/

De pe la noi

https://fosile.wordpress.com/Tot Cheile Turzii.

In bătaia vîntului

https://fosile.wordpress.com/

Plimbare

Ieri ne-am plimbat.

Erau asa de jos norii, ca nici aparatului foto nu i-a placut lumina.Dar era liniste,culmea, fara vint si ne-am plimbat prin noroaie-cu fiecare pas eram mai grei si mai inalti.

Normal, am fost in zona Cheilor Turzii.

Plimbare de decembrie, poate ultima din acest an pe munte.

https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/

Cum vi se pare?

Amenajat in Cheile Turzii

Amenajat in Cheile Turzii

Test de supravietuire in Trascau

Era pe la inceputul anilor ’80, dupa ce am incheiat cu Bucegii si n-aveam chef de raiduri pe munte.Ici colo cite o excursie mica, de cel mult doua zile si gata.

Vazindu-ma atit de suparat, niste prieteni s-au gindit sa ma lase in munte, sa fiu nevoit sa ma descurc in conditii speciale asa ca au povestit cu baietii de la Salvamont Alba si m-au lamurit sa merg cu ei in Trascau.

De la Cheile Turzii m-au legat la ochi si m-au dus, cu un IMS cu prelata ( inainte de ARO au fost IMS-urile), pina prin hotarul localitatii Ponor.

Mi-au lasat doar un cutit cu lama indoita, pentru altoit si o sticla de un kil, pentru apa.

Cea mai cea conditie era sa nu maninc carne.In perioada aceea animalele si pasarile au pui si daca ramin fara mama, puii mor de foame.

Urma sa ne intilnim la Cheile Turzii.Au spus ca ma asteapta o saptamina, dupa care pornesc in cautarea mea.

N-aveam nici un chef, dar eram totusi bucuros ca sint pe munte si mai ales, ca sint singur.

Primul pas, sa caut un loc inalt de unde sa vad orientarea crestelor si sa gasesc un piriu care curge spre nord sau spre vest.Asta insemnind ca se varsa in Aries.

Pina seara am ajuns in horarul satului Salciua unde la o casa de lucru- la munte locurile cultivate sint la mare distanta de sat ,iar oamenii isi construiesc mici casute unde isi tin uneltele si un pat pentru odihna-m-am culcat.Dimineata la prima ora am cules dintr-un lan de porumb citiva stiuleti, am facut un foc , i-am prajit si m-am delectat  cu ei, dupa care am iesit la sosea si pe la jumatatea zilei m-a luat un camionagiu si m-a dus pina aproape de intrarea spre Cheile Turzii.

Prietenii mei si salvamontistii au ramas cu gura cascata cind m-au vazut.Ei isi faceau planuri  pentru o saptamina de distractie in zona Cheilor.

Am stat cu ei o zi, dupa care am plecat acasa.

N-aveam chef de nimeni.

Nici n-am ramas cu amintirea locurilor prin care am trecut atunci.

https://fosile.wordpress.com/Poza e tot de pe la inceputul anilor ’80, dar din Retezat.

Salvamont Alba mi-a dat drept de utilizare a refugiilor din Apuseni, dar atunci nu m-am folosit de asta.Cind mergeam pe munte ocoleam posibilele intilniri cu altii si imi faceam adapost propriu pentru noapte sau  cind stateam mai mult timp in acelasi loc.

Goanga

Goanga de munte

Goanga de munte

Simbata 13 Cheile Borzesti

De citava vreme nu prea am chef de scris, de aceea am pus numai poze.Asa ca, am sa fac numai o informare ca e ceva ce merita vazut.

Simbata dimineata cu cerul acoperit de nori, cu speranta ca atentionarea de furtuna nu-i adevarata ne-am pornit spre Cheile Borzesti.Am fost si in urma cu doua saptamini,dar desi am facut o gramada de poze cu doua aparate foto, n-au iesit bine. Si nici cu programul propriu, nici cu Ghimp, nici cu Picasa, nici cu Fotoshop n-am reusit sa le fac sa arate mai bine.

Pe soseaua Turda-Cimpeni,dupa ce treci de podul peste Aries, inainte de Buru, se vede o stinca mare si frumoasa.E intrarea pe Valea Ariesului.Cind ajungi la indicatorul de Cabana Buru, intri spre cabana, parchezi masina si pornesti in sens opus,paralel cu soseaua, pina  la piriu si mergind in amonte , ajungi la prima cascada.

Prima cascada

Prima cascada

Desi e foarte aproape de sosea, nu se vede pentru ca Cheile Borzestilor sint impadurite.

N-au falnicia Cheilor Turzii,dar  aici natura e la ea acasa si daca n-ar fi marcaje pentru trasee ai zice ca esti la inceputul lumii.

Pentru a ajunge la cea de-a doua cascada,trebuie escaladata prima si trecind printre pereti de piatra, deasupra carora este padure.Eu n-am facut manevra asta pentru ca de cind mi-am spart rotula si am sirme in ea,n-am incredere in piciorul sting si…mie frica.

Noroc ca este poteca in paralel cu piriul.Dar pentru asta trebuie sa te intorci de la cascada si sa urmezi traseul marcat.

Catelulusa zburda vesela,nu mai era nimeni prin preajma (poate ca din cauza atentionarilor ),doar noi  si padurea care mirosea a liniste.

In picioare

In picioare linga poteca

Toata zona este intr-o continua schimbare din cauza inclinatiei , a ploilor si piriului.Dar totul ramine acolo unde cade, cu exceptia potecii marcate.

Cum data trecuta n-am fost decit pina pe la jumatate, am hotarit sa mergem pe carare , ca sa nu pierdem timp.Sint extrem de multe ciuperci, si din cauza umezelii o gramada de musculite, care  ne faceau sa dam permanent din miini , pentru ca ne intrau cu nerusinare in ochi, in nas sau in gura.

https://fosile.wordpress.com/

Cer,padure in caldari

In zonele cu stinci, din cauza caderilor si a meandrelor s-au format caldari sau marmite, adica niste adincituri , niste gropi in stinca.

Poteca marcata merge in alta directie asa ca de aici trebuie urmat piriul si incep sa mai apara si alte cascade mai mici sau mai mari.Din pacate , acum nu erau spectaculoase pentru ca era putina apa.

Cascada

Cascada

La mai mult de jumatate (cred) din lungimea cheilor a aparut zona demarcata.

Nu stiu de ce numai de aici pentru ca totul este extrem de frumos.

Delimitare

Delimitare

Marcaj

Marcaj

...

...

,,,

...

...

..

...

Si…n-am mai mers mai departe pentru ca ultima  la care am ajuns este mai  greu de escaladat si nici pe versanti nu se poate trece in siguranta pentru frica de inaltimi a sotiei mele.

Eventual, vom veni intr-o alta zi din cealalta parte.Adica dinspre satul Borzesti-de unde-si trag cheile numele.

Tot mai cred ca este ceva mai special cu zona asta unde in afara de niste „ringuri de  dans ” facute de mistreti ,de feluritele ciuperci si de salbaticia locului, nu prea auzi zgomotele specifice unei paduri,bateriile  aparatelor foto se descarca extrem de repede,iar aparatele foto cer blitz, desi nu e atit de intuneric.Si selecteaza destul de greu umbra la distanta mai mare de trei-patru metri.

Merita vazut.

Sus la Chei

Simbata am pornit destul de tirziu de acasa si normal,cel mai apropiat loc sint Cheile Turzii.

Am mers in partea din spate a Cheilor,dinspre Sandulesti,am lasat masina in parcare si am pornit spre chei.

Oare unde mergem?

Zice sotia,sa urcam pe versantul impadurit.

Poate va amintiti de : https://fosile.wordpress.com/2011/04/13/curiozitati-casnice/

Start

Start

Nici nu indrazneam sa ma gindesc la apropierea de margine daca ajungem sus,dar pe caldura asta e mai bine sa ne plimbam prin padure.

Un prim popas la umbra unui pom inflorit,

flori

flori

Directii

Directii

N-am putut sta prea mult si am pornit inainte

de la umbra padurii de aluni

de la umbra padurii de aluni

Catelul alerga de la unul la altul,dar urcusul era extrem de greu.Abrupt.Noroc ca era umbra.

Greu la deal...

Greu la deal…

Carari

Carari

directie

directie

Parca era din ce in ce mai greu si nu se intrevedea virful,platoul de sus al cheilor.

Am pornit singur in cercetare si daca mai este mult ne intoarcem.

Nu mai era mult,

Spre

Spre

M-am asigurat ca se poate sta suficient de departe de  margine (din pacate nu este nici un grilaj de protectie),sa nu-i fie rau sotiei si m-am intors dupa ea.

Am mers eu in fata  si …

Belvedere

Belvedere

Pentru mine a fost mai mult decit „Belvedere” sa ne bucuram impreuna de inaltul Cheilor,a muntilor,fara sa ne  fie rau,fara sa ne fie frica.

Cheile Turzii

Cheile Turzii

Nu eram chiar pe platou,dar era suficient.

Inca citeva poze  la o tigara si  o cafea

Sus

Sus

Un zimbet de familie

Un zimbet de familie

si ne-am intors.

Pentru mine a fost una din cele mai frumoase iesiri in familie.Fara incidente,fara cazaturi,fara frica.Doar noi si natura atit de frumoasa doar pentru noi.