Rădăcini

Citind ” Cheful de vorbă ” de la Ca va, Toronto! https://savatoronto.com/2018/01/07/chef-de-vorba/

mi-au năvălit amintirile.

Eh, era vorba, printre altele , de a fi sau a nu fi ataşat de obiecte.

Eu da, sînt ataşat de obiecte.Pentru că, în mare măsură ştiu cum ajung în stadiul  final, prin ce mîini, suflete trec, ce e pus acolo.

Cum am circulat mult, în special în tinereţe,( nu prin alte tări, ci pe la noi, pe munţi şi dealuri ) am fost curios să aflu cum se fac unele obiecte.Si în mare măsură am aflat.

Hai să vă spun cum ajung blidele de agăţat pe perere, blide.

Mi-a povestit un nene, olar, de pe lîngă Gherla.

Acum nu mai este nici atelierul, nici casa.

Întîi, într-o zi caldă de vară, îţi iei sapa pe umeri şi un sac de iută şi te duci la lutărie. Fiecare sat sau oraş are lutăria proprie, adică o zonă cu argilă galben-portocalie, bună pentru oale şi ulcele sau pentru lipit soba, cuptorul cocător sau cohia ( căsuţa de vară) .Chiar şi unde se găseşte caolin, se foloseşte lutăria.

Buun, cu sapa în spinare, cu sacul în mînă, te duci la lutărie, sapi un pic să iasă lutul murdărit de vreme şi scoţi un sac plin, sau cît poţi duce.Acasă, îl cerni bine, să se aleagă rădăcinile sau pietricele, după care îl macini şi-l mai strecori odată.Amestecat cu apă şi bine frămîntat-poţi să-i şi horeşti ( cînţi) dacă-ţi vine- poate fi prelucrat.Dacă-i doar lucru obişnuit după prima ardere, începi să pui pe blid semnele rămase de la strămoşii strămoşilor tăi şi unul şi de la tine.Dacă-i la comandă, pui semnele ălui care a făcut comanda şi semnul tău.După a doua ardere îl pui la răcit, îl mîngîi cu voroave şi te rogi la Domnul să-l Alduiască ( binecuvînteze) pentru cine-i blidul şi pentru cine l-a făcut.

Atîrnat la grindă, sau în blidar.Folosit sau doar expus, blidul se umple de căldura locului.Se încarcă cu istoria acelui loc, a acelui cămin, iar urmaşii dacă îl iau acasă vor avea la ei rădăcinile, căldura lor.

La fel şi alte obiecte, lucruri.Mai ales cele care necesită multă muncă se încarcă cu energia omului sau oamenilor care l-au făcut plus emoţia celui care-l oferă.Bucuraţi-vă cînd primiţi ceva.Mai ales lucrurile vechi care fac parte din  familie.

Reclame

Șanțul

După o săptămînă cumplită la lucru, sîmbătă n-aveam chef de nimic așa că, după ce am plătit cablul mă plimbam pe străzi și povesteam cu un prieten la telefon.

Soluția lui a fost să vină să mă ia cu el la lucru.Adică el să lucreze, iar eu să stau și să mă uit.

Mi-a surîs ideea așa că am fost de acord.

Omul și-a luat o casă veche într-un sat din apropiere de Cluj și s-a apucat să amenajeze, să construiască.

M-am uitat acum pe siteurile de distanțe rutiere și acolo scrie că distanța de 27,7 km va fi parcursă în 32 de minute cu viteza medie de 48,8 km/ora.

Noi am plecat din Cluj la 10 jumate și am ajuns acolo la 11 jumate încălziți, nervoși, obosiți, sătui.

Odată ajunși ne-a revenit cheful ascultînd atenți liniștea.

Pe terenul respectiv este o hîitură ( dărăpănătură) de casă din piatră și o șură la fel.Noroc că este un deal împădurit în spate și nu suflă vîntul, că s-ar dărîma.

Omul s-a apucat  de consolidări și în primul rînd să facă canalizarea.

Avînd în vedere că face totul singur s-ar putea să termine prin secolul viitor căci terenul pe care este totul construit este o argilă tare ca betonul.

Sîmbătă avea de terminat un șanț de un metru lungime, la 20 de cm adîncime.

Sinucidere.

Am participat și eu cu tot felul de idei.Tîrnăcopul nu intra în pămînt mai mult de un cm.Cu sapa, cu hîrlețul, cu lopata, cu toporul.

Cînd am început aveam în program amintiri de pe vremea liceului, de la începutul anilor 70, dar ne-a trecut.

https://fosile.wordpress.com/                                                              Consolidări.

https://fosile.wordpress.com/Am reușit să-l terminăm după 7 ( șapte) ore și eram rupți amîndoi.

Astăzi l-am sunat și i-am spus să-și facă baie cu vană, nu cu duș, că acolo vin ideile bune.Că mie în vană mi-a venit.

L-am întrebat dacă mai are vreun șanț de făcut.A zis, fericit, că nu.

Păi, măi băiatule, dacă făceam găuri din doi în doi cm cu un burghiu și după aceea luam cu lopata, nu era mai usor?

Mi-a răspuns…&%*$#@#$^%+__(*&^%^&^%$#@^(*&_)*&^%$ !

Plimbare

Ieri ne-am plimbat.

Erau asa de jos norii, ca nici aparatului foto nu i-a placut lumina.Dar era liniste,culmea, fara vint si ne-am plimbat prin noroaie-cu fiecare pas eram mai grei si mai inalti.

Normal, am fost in zona Cheilor Turzii.

Plimbare de decembrie, poate ultima din acest an pe munte.

https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/https://fosile.wordpress.com/