Orăşeneşti

Da, orăşeneşti, că dacă ies din ce în ce mai rar încep să văd şi normal să ma enervez, cu cele de prin oraş.

Am mai fost pe afară un pic, dar iar n-am reuşit să fac poze ca lumea cu Canonul.Ceva nu fac eu bine.Am găsit aseară un manual de utilizare şi o să-l studiez în amănunt.

Deci, abia aştept să mă pensionez – că acum n-am timp- şi să merg pe la primărie să-i iau de moţ pe primar şi pe consilieri.E cît se poate de clar că tot ce se face în Cluj este pentru tineri şi pentru pensionari.Restul…

Toate Untoldurile, concertele, zilele şi nenumărate manifestări sînt pentru cei care au timp.Ceilalţi n-au decît să meargă la muncă  şi să cotizeze.Că în fiecare an îmi vine de la primărie o scrisoare în care mă anunţă cît am de plătit.Dar li se fîlfîie de nervii mei, de cît mă oboseşte şi enervează cînd închid circulaţia în jumate oraşul, cînd în loc să mă odihnesc şi să mă pregătesc pentru o nouă zi de muncă stau şi ascult başii ( că ăia se aud tare) de la diferitele manifestări şi să-mi caut alte zone de plimbare sau relaxare, căci parcurile sînt închise pentru autohtoni din cauza untoldurilor.

Buun şi să-i iau pe consilieri de urechi şi să-i dau afară cu picioare în cur. Să le amintesc că reprezintă toţi clujenii ,nu doar pe cei înmatriculaţi în diferite partide sau de diferite naţionalităţi.Cei care nu sînt partidişti şi au toate naţionalităţile în amestec n-au nici un drept?

Zilele trecute la nu ştiu ce tv a apărut un sondaj cu orăşenii din Europa mulţumiţi sau nemulţumiţi de oraşele lor.Si printre cei mai mulţumiţi au figurat şi clujenii cu  70%.

Oare pe cine au întrebat? Pe cei care stau pe băncuţe şi studiază o zi întreagă cît de sus se ridică apa de la arteziene? Că cei care circulă cu maşina sau mijloacele de transport în comun îşi cer moartea de căte ori au mers dintr-un loc în altul în oraş.

Se laudă edilii că au luat autobuze noi, dar de cînd le-au adus e şi mai greu de circulat.Pentru că sînt mari, cu burduf şi blochează întersecţiile.

Sau i-au sondat pe tinerii care se mută dintr-un bar în altul sau pe cei care se mlădie ca sălciile în bătaia vîntului din cauza etnobotanicelor şi care sînt din ce în ce mai mulţi?

Care parcuri, care verdeaţă? Că se construieşte într-o veselie oriunde mai este cîte un metru de spaţiu eliberat de moartea vreunui bătrîn.Si normal, se construiesc blocuri  cu puţine locuri de parcare sau fără, dar cu grijă să taie toţi copacii care se mai găsesc prin zonă.

Dacă mai amintesc că s-au înmulţit şi avioanele care vin şi pleacă, toate pe deasupra oraşului, făcînd un zgomot că-ţi tremură cordul, am zis aproape tot.Deci care sînt cei 70% dintre clujeni mulţumiţi de oraşul lor?

Reclame

Șanțul

După o săptămînă cumplită la lucru, sîmbătă n-aveam chef de nimic așa că, după ce am plătit cablul mă plimbam pe străzi și povesteam cu un prieten la telefon.

Soluția lui a fost să vină să mă ia cu el la lucru.Adică el să lucreze, iar eu să stau și să mă uit.

Mi-a surîs ideea așa că am fost de acord.

Omul și-a luat o casă veche într-un sat din apropiere de Cluj și s-a apucat să amenajeze, să construiască.

M-am uitat acum pe siteurile de distanțe rutiere și acolo scrie că distanța de 27,7 km va fi parcursă în 32 de minute cu viteza medie de 48,8 km/ora.

Noi am plecat din Cluj la 10 jumate și am ajuns acolo la 11 jumate încălziți, nervoși, obosiți, sătui.

Odată ajunși ne-a revenit cheful ascultînd atenți liniștea.

Pe terenul respectiv este o hîitură ( dărăpănătură) de casă din piatră și o șură la fel.Noroc că este un deal împădurit în spate și nu suflă vîntul, că s-ar dărîma.

Omul s-a apucat  de consolidări și în primul rînd să facă canalizarea.

Avînd în vedere că face totul singur s-ar putea să termine prin secolul viitor căci terenul pe care este totul construit este o argilă tare ca betonul.

Sîmbătă avea de terminat un șanț de un metru lungime, la 20 de cm adîncime.

Sinucidere.

Am participat și eu cu tot felul de idei.Tîrnăcopul nu intra în pămînt mai mult de un cm.Cu sapa, cu hîrlețul, cu lopata, cu toporul.

Cînd am început aveam în program amintiri de pe vremea liceului, de la începutul anilor 70, dar ne-a trecut.

https://fosile.wordpress.com/                                                              Consolidări.

https://fosile.wordpress.com/Am reușit să-l terminăm după 7 ( șapte) ore și eram rupți amîndoi.

Astăzi l-am sunat și i-am spus să-și facă baie cu vană, nu cu duș, că acolo vin ideile bune.Că mie în vană mi-a venit.

L-am întrebat dacă mai are vreun șanț de făcut.A zis, fericit, că nu.

Păi, măi băiatule, dacă făceam găuri din doi în doi cm cu un burghiu și după aceea luam cu lopata, nu era mai usor?

Mi-a răspuns…&%*$#@#$^%+__(*&^%^&^%$#@^(*&_)*&^%$ !

Test de supravietuire in oras

In cei 50 si ceva de ani, de cind haladuiesc pe picioarele mele prin Cluj, am fost la toate muzeele si expozitiile de multe, multe ori.Numai la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, sectia in aer liber de la Hoia, n-am fost niciodata.

Si m-am hotarit eu, asa ca omul care are o simbata libera, sa merg acolo,

Normal, ca pe jos, in plimbare, ca nu-s mai mult de 8 km.Asa ca, pe la 11, cind erau deja 30 de grade pe-afara, m-am pornit in excursia urbana.

Ar fi o paranteza de facut.De cite ori vad babaciuni prin oras de pe la orele amiezii incolo, ma intreb ce naiba cauta afara, la peste 35 de grade, cind ei abia se misca, au probleme cu tensiunea, cu insolatia, cu…

Asa si eu, m-am pornit la plimbare…, ca azi-miine ma incadrez si eu in rindul babaciunilor.

Baiu e, ca a trebuit sa lungesc traseul pentru a merge numai pe strazile unde mai este umbra.

Str.General Mosoiu a fost usoara, cu multa umbra si abia iesit afara.Apoi prin Piata Cipariu, cu semafoare si multe masini, la soare.Am reusit sa ajung fara stricaciuni pina pe fosta 23 August, str.I C.Bratianu, unde desi s-au terminat reparatiile, inca n-au terminat trotuarele si am alternat umbra cu soarele.

Cind am ajuns la Matei Corvin, eram deja tentat sa ma intorc, dar am intrat pe str.I.Bob unde-i si bicericuta Bob pe la care au trecut si Eminescu cu Veronica lui si unde o pereche de miri  se pregateau sa zica „DA” si in fata  altarului.

Eu nu sint transpiricios, dar deja eram ud pe fata.

Am mai prins o straduta si un semafor la soare, dupa care, pe str. Sindicatelor am luat-o spre parc.

Oooo, alta viata.Sa tot stai, desi la cum au chelit copacii in urma cu doi ani, nu mai este umbra care era inainte.Aleile nu mai sint tuneluri de umbra.Dar tot e mai bine decit pe strazile care te incalzesc de sus, de la soare, din lateral de la cladiri si geamuri si vitrine si de jos de la asfaltul atit de fierbinte incit daca stai un pic pe loc iti ramin urmele acolo sau te lipesti cu riscul sa-ti ramina incaltamintea pe loc.

Trecerea peste Somes, la Napoca si-apoi str.I.Grigorescu de-a lungul.

Etapa asta a fost mai grea, fiind la soare.

M-am tirit din umbra in umbra ici-colo si de doua ori am stat rezemat de cite un gard unde era umbra si adia un pic de vint la intersectie de strazi.

Intre timp am mai povestit cu nevasta-mea la telefon , ca era la munca.Imi tot zicea sa iau un taxi si la intoarcere sa merg pina in piata sa iau niste rosii.

La baza Taieturii Turcului am luat un sprite mic si  sa pornesc urcarea.E asa de inclinata strada ca si masinile urca greu.

Eu, incetuc, la soare, cu greu am ajuns sus, am intrat la muzeu si m-am trintit pe treptele unei case taranesti de prin jud.Hunedoara, sa-mi trag sufletul.Curgea apa pe mine de parca am stat sub o cascada.

Am facut o ora jumate pina aici.

Buun,

Si am pornit in plimbare pe aleile muzeului.Placere care mi-a fost spulberata de claxonatul strident al unui SUV-oc care venea din spate.

L-am intrebat, printre alte cuvinte neauzite, daca n-are loc si ce cauta cu masinocul aici.

Avem botez, mi-a raspuns si a continuat sa claxoneze, sa atentioneze pe cineva aflat la una din bisericile vechi si traditionale aflate in muzeu.

Ca da, la citi preoti ies, pe banda rulanta, de la facultatile din tara, trebuie sa le gaseasca la toti locuri de munca, ca sint platiti de la buget si mai incap.Si uite asa, s-au construit o mare gramada de biserici, alte parohii sint prin spitale, unitati militare, aziluri si case de copii, de ce sa nu fie un preot si la Muzeul Etnografic, nu? Si care sa oficieze botezuri si casatorii.Brrr!

Da ziceam ca ma relaxez.Am vizitat, am povestit cu reprezentantii muzeului, m-am bucurat de fructele luate cu mina direct din pom.Niste prunoace mari, ca am crezut ca sint mere.Niste pere rosii, cum nu am mai mincat de tare mult timp, ceva mere de vara, dulci.

Sint frumoase toate aceste case, gospodarii, ateliere, dar am senzatia ca nu le aieriseste nimeni si nici nu pun pe cite o perna niste busuioc, sa mai improspateze aerul.Ca miroase a praf de cari si a mucegai peste tot.

Dupa ce am mai stat tolanit pe iarba, la umbra un pic si vazind ca e degeaba ca transpir in continuare si nici o boare de vint nu tulbura aerul desi dincolo de gardul muzeului este padurea Hoia, dupa ce  am mai vazut doua serii de miri si mirese care au venit sa-si faca poze artistice cu casele vechi – chiar ma gindeam sa le sugerez sa-si faca poze in caruta si-apoi in SUV-,am pornit spre casa.

Ideea era sa trec prin parc unde sa-mi mai trag sufletul, sa trec prin piata Mihai Viteazul  sa caut rosii si-apoi sa iau un taxi sa merg acasa.

Greut, dar am ajuns in parc, apoi pe str Baritiu care este in lucru- ca asta face Boc-ul primar,asteapta sa nu mai fie studenti si elevi care sufoca traficul in oras, si cind speram ca va fi mai usor, se apuca sa strice sapte opt strazi din centru, in ideea ca le repara, dupa care organizeaza concerte si untolduri tot prin zonele centrale si uite-asa e o dementie sa circuli prin Cluj, desi acum ar trebui, mai ales la sfirsit de saptamina, sa fie doar citeva masini pe strazi.

La magazinul Fierul, din M.Viteazul era deschis si am gasit un butuc de yala, pentru uscator, care trebuie schimbat, ca nu se mai potrivesc cheile.Si uite asa, s-au imputinat banii pe care-i aveam la mine si trebuie sa iau si rosii.In hala alimentara din M.Viteazul era numai niste borsituri de rosii pe care le dadeau cu 9 lei kilul.Cum n-am facut insolatie sa iau asa ceva am pornit spre piata Marasti.Normal, pe jos si prin soare total, caci s-a pozitionat cum trebuie.

Linga piata am mai stat pe o piatra, la umbra pret de o tigara.Am luat rosiile si m-am tirit spre casa.

Am ajuns acasa pe la  patru ( 16), cam rupt,fie vorba intre noi, dar am supravietuit desi cred ca am slabit citeva kile, la cita apa a curs din mine.

Fratilor, cind aveti idei de excursii sau calatorie si nu mai aveti nici 20, nici 30, nici 40 si peste 50 de ani, lasati-le pentru altii sau gasiti modalitati care sa excluda pe cit se poate mersul pe jos, prin soare, fara umbra si fara posibilitati de hidratare si odihna! Ca poate fi bai.

https://fosile.wordpress.com/

https://fosile.wordpress.com/

De vinzare

Era prin vara anului trecut si ne intorceam in Cluj dintr-o iesire.Era atit de aglomerata soseau incit coada de intrare in Cluj  se termina la intrarea in Gilau,adica aproximativ  20 de km si inca se mai adunau.

Noi eram spre capat si am facut acesti 20 km in 2 ore jumate.

Si uite asa,am aflat ca,

De pe drum

De pe drum

Deci,daca va trebuie o vaca,veniti la Gilau!

 

AN NOU FERICIT!