Ce să alegi

Spunea Dada intr-un articol că nu vei găsi arheolog care să scrie literatură pe înţelesul tuturor.Ei au doar lucrări de specialitate pentru specialişti din acelaşi domeniu.
Am anexat aici un fragment ( mai uşor )dintr-o lucrare  de specialitate , încercînd să le sugerez celor care vor să facă prospectări geologice din pasiune pentru pietre, să studieze, să se familiarizeze cu denumirile , cu terminologia şi asta doar pentru a şti ce să alegi cînd îţi pică în mînă un tratat de geologie, mineralogie, petrografie etc.
De specialitate.
…Toate aceste văi străbat roci ale complexului ofiolitic intrus de corpuri subvulcanice de
andezite cuarţifere cu amfiboli şi biotit (bazinul văii C) şi andezite
amfibolice de tip F B
Aluviunile ambelor văi (C şi R) conţin fragmente de
silicolite, mai precis fragmente de ofiolite traversate de filonaşe cu calcedonie
şi cuarţ; frecvenţa însemnată a acestor eşantioane şi originea hidrotermală
conduc la ideea unei relaţii genetice între activitatea hidrotermală asociată
magmatitelor neogene şi ofiolite, care în multe situaţii ar reprezenta roca
suport hidrotermalizată (mineralizată).
În acest perimetru s-a identificat:
– Cuarţ microgranular dispus sub formă de filonaşe-filoane în roci
ofiolitice; grosimea acestora este de ordinul centimetrilor (< 5 cm) şi se dispun,
de regulă, paralel între ele; mai rar se observă silice masivă (nodulară) de
culoare cenuşie neomogenă cu microstructură fibroasă (Pl. V, fig. 9).
– Silice masivă de culoare cenuşie, cu aspect pătat, rezultat prin
repartiţia zonală şi neomogenă a intensităţii culorii cenuşii. Pe alocuri
silicea conţine microalveole. Spărtura este neregulată, concoidală. Studiul
microscopic relevă următoarele aspecte: silicea de culoare intens cenuşie
corespunde varietăţii amorfe, iar cea cenuşie varietăţii microgranulare formate
prin recristalizarea primei varietăţi. În urma recristalizării şi remobilizării
silicei apar zone cu structură fibro-radiară în centrul cărora se remarcă,
adesea, cuarţ microgranular. Fisuri submilimetrice umplute cu silice de terţă
generaţie care străbat masa silicolitului apar rar.
– Filonaşe de cuarţ de culoare albă cu textură în benzi (prinse în
masa andezitelor piroxenice), asociate cu carbonaţi şi uneori cu epidot şi
zeoliţi. Mineralizaţia filoniană a andezitelor piroxenice se compune din
agregate microgranulare de calcit, însoţite de cuarţ microgranular, dispuse
sub formă de venule în masa carbonatică. Sporadic apar fragmente de
rocă şi cristale individuale de plagioclazi etc., în silicea compactă. Piroxenii
sunt calcitizaţi marginal şi pe fisuri; local calcitul este substituit de cuarţ.
– Filonaşe de cuarţ cenuşiu slab verzui (3,5 cm grosime) prinse în
andezite se observă frecvent în aluviunile văii C de la H. La
microscop roca gazdă se dovedeşte a fi un andezit hipabisic cu textură
fluidală. Zona de contact cu roca este formată din benzi de calcit
microgranular în care se află sporadic granule de epidot, rezultat în procesul
de reacţie (aport de calciu) cauzat de soluţiile hidrotermale. Spre interiorul
filonului se dezvoltă în continuare o bandă de grosime redusă (cca 0,5 cm)
constituită din cuarţ microgranular în amestec cu calcit, după care se
dezvoltă o zonă de cuarţ microgranular traversat de vinişoare de calcit,
local calcit şi epidot. Analiza microscopică a filoanelor asociate andezitelor
piroxenice sugerează următorul proces: soluţiile hidrotermale bogate în
SiO2 s-au depus pe fracturi, ulterior fiind mineralizate cu calcit (Pl. V, fig. 10).
În procesul de reacţie carbonat-silice s-a format epidot în zona marginală,
remobilizat ulterior împreună cu calcitul pe fisurile din masa silicei.
Varietăţile de cuarţ fibros roşiatec (tip carneol), asociat cu cuarţ alb,
remarcate în acest perimetru, prezintă interes gemologic major, ca şi
concreţiunile de silice (<5 cm Ø) întâlnite, deocamdată, numai în aluviuni
(valea C, H). Asociat ofiolitelor din regiune se află şi varietăţi
de opal.
Concluzii
În regiunea cercetată s-au conturat cinci perimetre cu silicolite
geme. Valoarea economică a substanţelor minerale identificate constă în
calităţile tehnice (duritate, grad de lustruire) şi estetice (culoare, microtexturi şi
structuri, incluziuni). Ocurenţe mai importante sunt cele din perimetrele
H şi B.
Între gemele fine menţionate, importanţă economică manifestă:
calcedoniile filoniene şi concreţionare de la H, gheizeritele policrome
de la B, jaspurile roşii din sectorul C B, precum şi unele apariţii
de silicolite geme din sectoarele văilor L şi C, .
Prelucrarea acestor silicolite sub formă de geme cu geometrie diferită
se pretează în calitate de piatră montată în inele, brăţări, cercei, butoni,
brelocuri, mărgele etc.; totodată se pot confecţiona obiecte de artă pentru
interioare, deosebit de spectaculoase.
Fragmentul pe care l-am ales este, pe undeva, pe la mijlocul lucrării.
Succes!
Reclame

14 răspunsuri

  1. Văleu! Am nevoie de un dicționar! 😀

    • Cam aşa ceva şi tot nu-i sigur că ştii ce să alegi.
      Deci trebuie studiu aprofundat.Nu doar să ceri să-ţi spună cineva unde să mergi, la centimetru, pentru a găsi asta sau aia.

  2. Dacă spun că „îmi prind urechile” este prea puțin spus.
    Având în vedere tinerețea mea, probabil că nu mă voi apropia mai mult de astfel de cărți. Și la fel de probabil, nici nu voi porni la căutat de pietre „speciale”.

    Probabil că și Dada are dreptate în multe dintre cele spuse, nu numai în articolul la care ne trimiți prin link.

    • Am scris articolul pentru că sînt foarte mulţi care vin pe aici să citească despre pietre şi mă întreabă unde le-am găsit.In ce loc şi dacă se poate să le spun la centimetru.
      Nu voi face asta.Dacă eşti pasionat, cauţi, studiezi, şi mergi pe teren cum am făcut-o şi eu şi cum au făcut-o nenumăraţi alţii cu studii sau fără.
      Nu-mi aminteam care anume a fost articolul în care, Dada, a scris despre arheologi.De aceea am pus linkul ăsta care… se apropie pe undeva.De fapt e mai mult o trimitere spre Dada şi fiecare poate să găsească cîte ceva pe înţelesul lui.
      Mugur, poate fi greu, dar frumos.Obositor,dar plăcut.Poate mergi prin apă, prin noroaie , printre rugi de mur , dar primul cîştig e că eşti în natură, apoi, dacă meriţi, primeşti.
      Deşi m-am cam lăsat tot mai sper că voi ajunge pe undeva.Aş mai verifica nişte perimetre şi dacă aş avea cîteva zile libere…
      Ce-s alea 15-20 km pătraţi pe munte? Singur sau cu cel mult încă o persoană.Nu să culeg, că nu mai pot duce.Doar fotografii, eventual cîteva mici eşantioane şi să-mi verific nişte păreri.
      Visez.

      • Probabil că dacă te întâlneam în tinerețe altfel ar fi stat lucrurile.

        Trebuie să-ți dau dreptate în cam tot ce spui. Pot presupune că unii dintre cei care te întreabă și vor răspunsuri cu lux de amănunte în ce privește locurile exacte, vor să culeagă cât mai multe exemplare, posibil spre valorificare. Zic și eu.

        Pentru mine, interesantă ar fi experiența descoperirii unui exemplar, care să-mi aducă bucuria, atât a găsirii personale cât și a frumuseții inițiale și post finisare. Dar, cu finisarea am citit din cele spuse de tine și știu că mi-ar lua destul de mult timp. Însă și aici se poate descoperi plăcerea. Am încercat finisarea unor pietre simple, fără valoare. Experiența este plăcută, să vezi ce se ascunde sub un aspect de obicei tern.

      • In tinereţe nu aveam ochi pentru pietre.Nu pentru astfel de pietre, căci imi plăceau cele care spuneau ceva, arătau cumva.Atunci doar mergeam.Să văd ce este dincolo de acel munte, de acel deal, de următoarea curbă, de copaci.Să merg şi împrejurul meu să fie cît mai mult spaţiu.
        Dar, poate, am fi mers împreună.
        Bucuria găsirii, a descoperirii unor pietre speciale nu e greu de exprimat în cuvinte.Să zicem, rămîi mut, cu ochii umezi, un nod în gît şi o bucurie care te încălzeşte şi te ridică.Pentru că ai mers,uneori mult,ai răscolit pri apă, noroi, praf, frunze, zăpadă, gheaţă şi poate în ultimul moment, cînd nici nu te aşteptai, ţi-a zîmbit de sub o frunză de brustur.
        Iar pentru prelucrat , acum se găsesc scule specializate .

  3. Tre’ sa ai studii post universitare, clar!
    Mie mi s-a innodat creierul…

    • Nu neaparat, dar trebuie să vrei să ştii şi să şti ce vrei, căci nu poţi acumula într-o lună tot ce învaţă alţii în patru ani de facultate şi alţi nenumăraţi de studiu în bibliotecă, în laborator şi mai ales pe teren. Si bineînţeles, să fii dispus să cercetezi în teren.Spre exemplu, o ” ocurenţă ” poate avea un perimetru de 1 metru pătrat sau de 20 de kilometri pătraţi.

  4. Ceata la…mal!😂 Am citit pana la capat, dar…n-am inteles nimic! Ba da, am inteles ca esti pasionat de pietre si e un lucru grozav!
    Ai toata admiratia mea!

  5. Foarte bine punctat. Românul are năravul de a-și da cu părerea în toate, fără să se priceapă. Ori așa nu merge. Pentru fiecare domeniu al cunoașterii sau domeniu practic sunt specialiști, oameni care știu în amănunt cunoștințele vaste ale domeniului pentru care au studiat, învățat și lucrat ani de zile. Tot respectul pentru specialiști. Și admirație și pentru pasionații care au avut ambiția să studieze din plăcere și chiar dacă nu au ajuns specialiști, totuși au o idee (sau mai multe) despre un domeniu care îi atrage. Cu muncă și studiu se învață multe. Și mereu avem ceva de învățat!
    Mi-a plăcut mult de tot să descopăr aici, pe acest blog, frumuseți nemaipomenite din lumea rocilor și mineralelor, despre care știu atât de puține. Toată admirația pentru o pasiune atât de frumoasă!
    Numai bine și zile frumoase! 🙂

    • Alex, nu-i vorba de a-şi da cu părerea ci de faptul că sînt unii pasionaţi, zic ei, dar pe care nu-i interesează studiul, nu-i interesează ce sînt pietrele, din ce-s compuse, cum s-au format, cum arată şi cam au pretenţia să li se spună unde pot fi găsite, la milimetru.Am întîlnit şi dion cei care şi-au făcut rost de tratate de specialitate, dar cred eu, doar pentru a se lăuda că le au, nu şi pentru a le studia.Ori pentru studiu trebuie să înveţi cîte ceva înainte sau nu înţelegi nimic de acolo.
      Să fiţi sănătoşi şi fericiţi!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: