Nu la chei

Datorită faptului că aproape la fiecare sfîrsit de săptămînă ori a plouat, ori a fost vijelie, n-am ieşit pe-afară.
Aşa că, mai aduc din articolele vechi.

Fosile şi pietre

Simbata pe la zece (22) ne-am sunat cu prietenii,sa vedem unde mergem duminica.Si ne-am inteles sa iesim undeva,nu departe,dar la munte.

Undeva la munte,dar nu la Cheile Turzii,ca n-aveam chef de lume multa,de masini,de moda  si muschi.Asa ca,duminica dimineata pe la 10 am reusit sa pornim de-acasa,remarcind ca alta data la ora asta eram de mult pe carari de munte.

Normal ca si acum ne-a salvat Trascaul cu refugiile lui.

N-am pornit la pietruit si in zona in care am fost  n-am gasit decit citeva bucati de porfir pe care le-am lasat acolo.

Liniste

Bineinteles ca am fost intimpinati cu…liniste.Linistea padurii,a apei,a intregului imprejur.Taceam si noi sa nu tulburam.

Forte

Am remarcat cam ce forte trebuie sa fi fost incit sa deplaseze bolovanii aceia.

Prima intilnire

Era plin de sopirle.Tisneau in toate directiile si cu greu am reusit sa fotografiez una.E clar ca nu sint obisnuite cu oameni in jur.

Vezi articol original 142 de cuvinte mai mult

3 Răspunsuri

  1. Eu am fotografiat una (un guşter verde) anul trecut la mare. A stat, făcea plajă.🙂 O să caut fotografia.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: