De-ale mele

Fosile şi pietre

Era de mult.Nu-mi amintesc prin ce an, dar eram tînar, cu pletele în vînt, cu nişte pantaloni trapezi largi la bază cît pantofii de mă împiedecam în ei. Am şi tras o trintă odată cînd fugeam după autobus.

Eram cu un prieten, tocmai cumparasem un făraş să facem o glumă unui alt prieten.

Mergeam pe stradă şi ne încîntam privirile cu oferta feminină şi normal, comentam ( în surdină).

La un moment dat, în faţa noastră mergea o tînără la moda, fusta- pantalon de sylon bej, saboţi  pe platformă de 10 cm, că ne şi miram că-şi poate ţine echilibrul.

Era plăcut ochiului ce vedeam din spate şi abia aşteptam să o depăşim să vedem şi restul.

Normal, fiind o „liberă” in exprimare ca şi noi, şi-a aprins o ţigară ( Carpaţi fără filtru) şi şi-a aruncat chibritul pe pantaloni care  s-au aprins imediat.

Instant, am luat cu făraşul apă…

Vezi articol original 111 cuvinte mai mult

4 Răspunsuri

  1. In momente de genul asta, ii multumesc celui care a inventat bricheta :)))

    • Prin anii 70 brichetele erau cu benzină şi erau la fel de periculoase ca şi chibriturile, pentru că nu se stingeau singure.
      Cele cu gaz au apărut mult mai tîrziu, pe la noi.
      O fi păţit-o şi el ( inventatorul) şi s-a gîndit că…

  2. Saluit imaginea oferită de „afumătura apetisantă”!🙂

    • Arăta bine şi dacă ar fi tăcut am mai fi stat prin preajma ei, măcar să ne ” clătim” ochii, dar cînd i-am auzit repertoriul…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: