Ultimul agat filonian

Luni trebuia sa mergem la cineva ,la munte.

O bucurie pusa rapid in practica,desi cei unde trebuia sa mergem nu raspundeau la telefon.Asa ca,atunci cind am ajuns acolo,n-am fost surprinsi ca nu-i gasim acasa.

Am lasat masina linga drum,sa vada cind ajung acasa ca sintem in zona si am pornit pe munte.

Eram in zona domoala a Muntilor Gilaului.Atita verdeata,covoare de flori,era cald,placut,catelusa noastra zburda fericita nestiind unde sa mearga mai intii si intorcindu-se din cind in cind sa se asigure ca mai mergem si noi.

Parca ar fi bumbac

Ma atragea un loc unde am gasit mai demult agat filonian.

E un loc in care se ajunge greu,de multe opri tiris prin apa sau noroi,escaladind stinci sau incercind sa sari peste copaci.

Mi-am lasat fetele la baza,am lasat aparatul foto-n-as vrea sa-l sparg-,mi-am strins bine sireturile si am pornit.

Cu cit inaintam realizam ca e mai greu decit alta data.

Vedeam natura salbatica,virgina,pura.Era din ce in ce mai greu de trecut peste stincile cazute si care nu stiu prin ce minune stateau in echilibru.Copacii prinsi sub stinci isi intindeau crengile  cu indaratnicie spre lumina,dar practic trebuia sa strabat coroana pentru a inainta.Nu mai recunosteam nimic din ce am lasat in urma cu trei  ani,cind am fost ultima data.Intreg versantul s-a pravalit,acoperind mica siroire de apa,copaci,arbusti.

Tiris,cu greu am reusit sa ajung la un luminis ce parea a fi locul in care era filonul de agat.Nici vorba de filon.Doar stinci,pamint,noroi,stinci,pietre,amestecate cu carnea copacilor,a frunzelor,a ierbii.Doar citeva urzici mai stateau in picioare.Cit sa te urzice pe miini sau pe fata.Sa nu uiti prea usor unde ai fost.

De citeva ori am alunecat pe pietre sau s-a deplasat cu mine stinca sigura pe care stateam.Parea ca vrea sa mai vina  ce a mai ramas din versant.

Cu ochii pe jos am gasit doua bucati de agat.Am fost fericit.

Erau acolo pentru mine.Printre tone de pietre si pamint,doua bucati de agat ma asteptau.

Am multumit muntelui pentru cadou si am lasat una din bucati acolo.Daca mai ajunge cineva ,sa se bucure de ea si cealalta am luat-o in mina si m-am intors cu grija,cu ochii umeziti de bucurie,cu inima tremurind.

Cu mare grija m-am intors la lumina .

Agat filonian

El este.Nu-i asa de gros,nu-i spectaculos,dar este ultimul.

S-ar putea ca numai dupa multi,multi ani sa se mai poata ajunge la filon.Asta in cazul ca n-a fost zdrobit de miscarea solului.

Agat filonian slefuit

Cam asa trebuie sa arate dupa prelucrare.

Am agate roz,verzi,albastrii si inca alte nuante sau amestecuri de nuante.

Voi sparge acest ultim agat si citiva prieteni vor primi cite o bucatica.

Nu multi sint cei care merita sa primeasca,dar cei care cred eu ca merita ,vor primi.

Cind se aduna norii trebuie sa pleci

Am mai stat in iarba ascultind gizele,ne-am mai plimbat si  vazind ca se cam aduna norii ne-am  intors si i-am gasit pe cei la care am venit.

A fost o zi placuta si ne-am intors incarcati de bine,de frumos,de drag.

10 răspunsuri

  1. ferice de cei ce (te) merita…

  2. O splendoare dupa slefuire!
    Esti unul dintre norocosii care au trait in perioada in care filonul s-a lasat descoperit pentru a bucura oameni. Iar locul ACELA este fericit pentru ca si tu ai fost acolo, pentru ca si tu te-ai bucurat, pentru ca si tu ai avut griija de el si i-ai multumit.

  3. Puteam sa stau pe un munte de agat si nu vedeam nimic:). Mi-a placut povestirea, natura are multe lucruri de oferit. Numai bine!

    • Putem sa stam fiecare pe un munte de orice,asa cum stateam si eu inainte.Dar dupa ce am vazut cum arata am cautat si am primit.
      Natura are de oferit mai multe decit sintem noi in stare sa acceptam ca primim.
      Si e atit de simplu.Trebuie doar sa vedem in directia in care ne uitam.
      Sa-ti fie bine!

  4. „Printre tone de pietre si pamint,doua bucati de agat ma asteptau.
    Am multumit muntelui pentru cadou si am lasat una din bucati acolo.”

    – Mult respect, Alexandru!

  5. superb povestit.clar filonul era pentru tine.

    • Multumesc,Mihaella!
      Cred ca am avut sansa de a ajunge inaintea altora.
      Oricum,chiar daca nu as fi gasit nimic tot bucurie inseamna pentru mine sa fiu pe munte,in natura.Este tot un mare cistig pentru mine.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: