Citeva din pietrele cu care am fost prin expozitii
Agat ,agat filonian, mossagat, onix, lemne, aragonit, lizardit, serpentinit, jaspuri, fluorit, jasp opal, calcit, opal,calcedonie,ametist .Adica pietre de la noi din tara.
Cu ele am participat la expozitii in Cluj,Bistrita,Baia Mare,Bucuresti,Timisoara,Sfintu Gheorghe.La Brasov,Ploiesti,Sibiu am fost la intilniri ale ezoteristilor.
Filed under: Fosile, Fotografii, Lemn Silicifiat, Pietre | Tagged: agat, ametist, aragonit, aragonitizat, Baia Mare, Bistrita, Blogul lui Fosile, Brasov, Bucuresti, Calcedonie, calcit, Cluj, expozitii, ezoterism, Fluorit, fosile, fotografii, jasp, Jasp opal, lemn silicifiat, mossagat, onix, Opal, opalizat, pietre, Ploiesti, Sfintu Gheorghe, Sibiu, Timisoara |
Fosile şi pietre 
Minunate comori! 🙂
Asa e .
Impresionant încă odată în plus !
Mie nu mi se pare,dar poate ca vazut din alta perspectiva, este,
Multumesc!
Ai putea sa-ti deschizi un mini muzeu cu toate aceste piese superbe!
Nu pot.
Frumoase opere Sandu. Felicitari! Dar de ce nu mai faci? Scuza-ma de indiscretie.
Multumesc,Mihail!
Daca vii la Cluj si ne intilnim,poate iti voi spune.
Noroc ca s-a putut mari poza de am putut sa le studiez cu atentie. Pe ultimul rand am vazut cateva pietre mov foarte deosebite. Chiar si cele verzi de pe aceeasi masa cu cele mov arata fantastic. Ai un intreg muzeu acasa la tine. 🙂
Nu mai am cite am avut.
pe acestea sper ca le pastrezi, nu le vinzi, nu? sunt minunate!
In procent de aproximativ 60% nu mai sint.
Toata admiratia!
Multumesc!
tu ai o comoara aici. O adevarata comoara.
Cam 60% din ce este aici sint deja plecate.
Si inca vor mai pleca si altele,daca le doreste cineva.
Sigur ca o sa mai ramina cite ceva si la mine,dar de ce sa nu fie o comoara raspindita in intreaga tara si chiar in lume.
Daca voi merita si voi mai putea,vor mai fi.
Tot vroiam sa te intreb de mult, insa am trasformat intrebarea intr-o afirmatie: Ai o colectie impresionanta!
Salutari cu bine!
Ei,citeva pietre.Pina la „impresionant” mai este.
Sanatate!
intradevar o adevarata comoara! sunt exceptionale! noapte fainaaa….
O mica parte dintr-o comoara.
Noapte buna!
Şi aceste pietre sunt foarte frumoase.
Asa este.Ma bucur ca iti plac si tie.
Foarte frumoase,fosile !
Vreau și eu !
Îți scriu !
Bine,discutam.
WOW! Ce colectie minunata ai, felicitari!
Multumesc,Lumi!
Admir munca făcută cu dragoste, care se reflectă în suprafețele șlefuite !
De multe ori trebuie sa reiau slefuitul pina se vede in profunzime.Abia atunci este gata.
Multumesc pentru apreciere!
Respectul meu pentru pasionaţi!
Multumesc,Doru !
Respectul este reciproc!
in felul in care ai imbinat pozele se zareste bucuria pasionatului de a impartasi ceva atat de frumos cu ceilalti. ati creat impreuna, natura si apoi tu. frumos! sper sa fii sanatos si sa mai culegi, atat pietre cat si povesti din timpul cautarilor. numai bine!
Red,daca m-ar fi lasat programul,as fi aranjat altfel pozele.Dar si asa e bine pina la urma.
Sper sa pot merge macar pe teren,acolo unde sint si izvoarele povestilor.
Saru’mina!
E impresionantă colecția dumneavoastră! Și eu adun pietre de mică..:) NU sunt însă așa valoroase…
Pentru tine s-ar putea sa fie mai valoroase decit intreaga mea colectie.
Aduna in continuare daca iti face placere.
Beautiful collection.
Regards and best wishes
Thanks !
Ohooo…, cred ca ai muncit zdravan la ele. Asta da! Activ mai esti.
Foarte faine!!!
Am muncit zdravan la ele,dar nu mai sint activ.Am fost mai demult.
o expozitie absolut profesionala! este clar ca acesta nu mai este de mult un hobby!
Happy WW! 🙂
Interesant cum vezi tu acest colaj,dar pot sa spun cu mina pe inima ca este doar un hobby.
Sa-ti fie bine!
minunate nu doar pietrele dar si celelalte pasiuni! impresionanta este marinimia dvs si viziunea asupra vietii!
Nu ma vad chiar asa de bun,dar multumesc!
Iar pentru frumusetea pietrelor eu n-am nici un merit.
aveti meritul de a le aduna si de a le slefui astfel incat sa capete o valoare mai mare. Observ ca sunteti si modest! un om admirabil cu atatea pasiuni si eu chiar nu sunt omul caruia ii place sa-i spuna cuiva ce-i place sa auda. Respect
Multumesc pentru dar!
din suflet!
Reblogged this on Fosile şi pietre.
Nu am cuvinte! 🙂
Poate îmi dai și mie secretul șlefuirii? Adun și eu ceva pietre, iar pe unele mi-ar plăcea să le pot șlefui, să le pot scoate în evidență anumite linii. În mat nu se văd așa frumos.
Nu-i secret.E doar munca.Multa si grea daca slefuiesti manual-asa cum am slefuit eu toate pietrele care mi-au trecut prin miini- sau mai usoara daca ai scule specializate pentru slefuit.
Oricum, rezultatul este intotdeauna surprinzator.
Sint atit de frumoase!
Si daca reusesti sa slefuiesti suficient incit sa se vada si in profunzime, e un vis.
O sa-ti zic cite ceva din experienta mea, pe mail.
Ar fi mult prea mult aici si n-am atita timp la dispozitie.
Pai zii asa dragule…vad ca esti pe „felie”, pietrele sofisticate sau nu, sunt pentru tine o preocupare serioasa, nu un hobby pur si simplu… Ma bucur s-o aflu…atat pentru tine, cat si pentru „vizitatorii” acestei comori…Felicitari…
Multumesc!
Imi pare rau se te dezamagesc, dar e doar pasiune.Un parte, un pic din timpul meu liber.
Acum mai putin spre deloc pentru ca nu ma mai lasa coloana.
Ma mai bucur de cele care mi-au mai ramas.
Nu mai particip nici la expozitii pentru ca se expun spre vinzare doar bijuterii cu si din pietre.
Ori eu n-am asa ceva.
Nu ma dezamagesti, te…confirmi… eu nu fac complimente „dulci”…
Multumesc!
Uau…sunt fara cuvinte….absolut superbe! Cea mai frumoasa ,dupa parerea si placerea mea , este cea din poza din randul doi , de jos in sus , prima din in dreapta pozei , culoare violaceu….
Se pare ca iti plac fluoritele si ametistele.Acelea sint de culoare violet.
Am fost, in urma cu citiva ani ( poate 15 ) si la Timisoara la o expozitie organizata la Universitatea de Vest.
Poate ai fost si tu pe-acolo si ti-ai luat ceva…
Daca as sti cum se numesc…dar uite ca ai precizat…Da , mi se par superbe! 🙂
Acum 15 ani in urma inca nu eram in Timisoara 🙂 Inca eram acasa , la Constanta!
La Constanta n-am fost, desi am fost invitat si acolo.
Sint, totusi, pietre si sint grele.
Transportul pe „proprie raspundere” si pe propria cheltuiala, la asemenea distanta necesita resurse serioase.
Ooo, sunt fermecată!
Este o piatră pe care mi-aș dori-o mult. Este vorba de diamantul de Maramureș, Herkimer…
Cele expuse aici si prelucrate de mine sint pietre in forma amorfa.
Cea pe care ti-o doresti tu este un cuart in forma cristalizata.
La sfirsitul lui februarie o sa fie la Cluj o expozitie de pietre.Caut si daca gasesc , te anunt .
Multumesc mult, Alexandru!
aveti o colectie impresionanta. cu ce fel de unelte se slefuiesc pietrele? se poate face treaba asta acasa de catre orice necunoscator sau e mai complicat? (intreb pt ca fii-miu isi doreste sa-si slefuiasca pietrele din colectie si habar n-am daca ar fi in stare si ce i-ar trebui pentru treaba asta)
Nu mai este impresionanta.Au plecat in toate directiile.Mi-au mai ramas doar citeva de care, inca , nu ma pot desparti.
Poate fi simplu sau complicat.
In primul rind trebuie un spatiu special pentru activitatea asta.
E simplu daca ai scule specializate pentru taiere si slefuire- sint foarte scumpe.
E complicat daca vrea sa le slefuiasca manual-cum am facut eu- pentru ca trebuie sa-si cumpere carbura de siliciu granule de mai multe dimensiuni,adica de la 60 pina la 1000.Carbura de siliciu gaseste la firmele care comercializeaza abrazivi.
Pe un blat de granit sau din metal presara carbura, pune apa si incepe sa slefuiasca piatra-prin frecare.
Dureaza foarte mult, e obositor, dar rezultatul iti da mari satisfactii.
Succes!
Multumesc pentru raspuns. suna foarte complicat, dar macar stiu incotro si ce sa caut. Inteleg ca se freaca piatra pe care vreau s-o slefuiesc de carbura de siliciu presarata pe blatul de metal?
Da.
Si carbura trebuie sa fie uda.Nu multa apa, doar cit sa se mentina umeda.
In vacantele de la Cluj, adunam „numuliti” din pietrisul de pe strada…
Cum se taie si se slefueiesc pietrele?
E foarte bine reprezentată zona noastră la capitolul fosile, în special numuliţii.
In funcţie de duritatea fiecăreia, cu discuri diamantate specializate pe duritatea respectivă, iar şlefuirea cu scule specifice slefuitului pietrelor dure sau în cazul meu, manual.
Durează mult mai mult manual, dar ai bucuria de a vedea cum apare ( mai ales în cazul agatelor, onixului sau aragonitelor) micron cu micron, frumuseţea pietrei.
Satisfaţia este pe măsură.
Onix-silex, mai gasesc in albiile raurilor, printre care si o unealta cioplita cu functii multiple (depinzand cum o tineai) taiat/perforat…
Cei de atunci aveau „mainile la fel sau putin mai mici ca ale noastre…
Repede trece timpul…
Prin albiile rîurilor găseşti de toate.Şi agat, jasp,granat,etc.Mai puţin pietre preţioase care la noi încă n-au fost descoperite.
Majoritatea sînt rulate şi necesită o minimă şlefuire.
Se pare ca s-a inălţat omul de-a lungul timpului.Din păcate numai în plan fizic.
Depinde de „directia” preocuparilor: la inceput voia sa inteleaga, apoi a gasit „cheia” si s-a orientat spre „a domina”… Mai tarziu, cca4-5000 de ani in urma, a fost la randul lui „captat” si „redirectionat” in a-si limita aspiratiile spre planul material. Iisus, se pare ca a fost ultima incercare de eliberare a speciei (sau macar a celor care au „avut urechi de auzit sa auda”)…