Bisericuta

Cum mai aveam citeva zile de concediu,am mers sa aprind luminari celor care mi-au leganat multe vacante .

Satul pe care-l stiam a ramas aproape la fel,dar cu mult mai putini locuitori ,iar aceia batrini,batrini.Am regasit in vecini un prieten din copilarie venit si el in concediu sa se ocupe de stupi.Cind i-am spus ca merg la cimitir si vreau sa vad si bisericuta,mi-a spus cum sa o deschid,sa pot intra.

Din cimitir se vede si satul

Din cimitir

Cimitirul e pe deal in partea nelocuita a satului.Se vede ca e aproape nelocuit satul.Iarba din cimitir e pina la briu si cu greu mai vezi mormintele.

Cu emotie

Pe usa este un istoric al satului si a bisericii si asa am aflat ca prietenul cu care am vorbit inainte este unul din urmasii celor care au construit bisericuta prin o mie optsute si ceva.

Istoria satului si bisericii

Satul este atestat documentar de prin 1300.A rezistat atita timp si-acum…

De cind si cine

Si am intrat.Nu mai erau covoarele pe jos,stergurile pe pereti si florile peste tot.Nu mai erau oamenii imbracati frumos,frezati si barbieriti stind cuminti si reluind impreuna cu preotul aproape toata slujba.Doar ceva praf,ceva pinze de paianjen.Si totusi ii revedeam asa cum i-am cunoscut,chiar daca acum sint sub cruci.Revedeam bucuria si smerenia slujbei si senzatia de inaltare de cind intrai aplecat pe usa micuta si pina cind ajungeai acasa cu toata familia la masa.

Resimteam reverberatiile clopotului in toata bisericuta si in piepturile tuturor…

Interior

Picturile tavanului au fost facute pe pinza care apoi a fost lipita de  lemn.Sint aproape iremediabil distruse.Doar in citeva locuri mai sint intregi…

Pictura tavanului

Mai sint citeva icoane,dar cele mai vechi au fost duse in biserica noua

Icoana .In spate crucea unuia din intemeietori

Icoana

Acolo,undeva in Podisul Transilvaniei mai este o bisericuta din lemn si in jurul ei aproape toti cei pe care,cindva,i-am cunoscut…sub cruci.

Niciodata singuri,dar fara noi

 

20 răspunsuri

  1. Sentimentul de regasire a acelor locuri trebuie sa fi fost coplesitor!…
    Ai facut foarte bine aprinzand lumanarile pentru cei dusi. Asa fac si eu, ori de cate ori am ocazia.

  2. Chiar dacă îi purtăm în suflet permanent pe cei plecaţi… şi nimeni nu-i va putea scoate de acolo… e bine ca, din când în când, să ne reamintim şi de mâna ce ne-a mângâiat, braţele ce ne-au legănat… obrajii ce ne-au încălzit frunţile… e bine să mergem să ne reamintim că oasele celor dragi cântă şi azi pentru noi…
    Suflet curat să ai şi să-i preţuieşti pe cei dragi din viaţa ta!

    • Ii purtam in suflet,dar acolo,in locul lor ii revedem asa cum au fost si ne revedem si noi in alte vremuri.Vremuri de care ne este tare dor…

  3. Dureros de frumoase fotografii!
    Am simțit fiorul legăturii cu imaginile unei copilării frumoase!
    Și dorul nemărturisit de chipuri dragi, păstrate într-un colț de suflet!

    Mulțumesc!

  4. Postarea ta a atins cel mai vulnerabil loc din sufletul meu…amintirile de acolo,de cei dragi care s-au dus…de cate ori am aprins lumanari si eram plina de emotie…ma simteam coplesita…acum ,aici ,am ramas cu dorul…de ei,cei dusi…

  5. este pacat ca avem atat de multe sate aproape pustii

    • Pentru ca urmasii taranilor nu vor sa se reintoarca la tara,iar cei care ar vrea sa mearga trebuie sa plateasca mult,foarte mult pentru ca taranii nu vind oricum.Decit sa ai tu ceva,mai bine sa nu ai.

  6. Impresionant. Din pacate, intervine uitarea peste mult prea multe lucruri de valoare. in prezent, satele sunt doar ale batranilor. In viitor, oare ale cui vor mai fi? Daca vor mai fi… Doar crucile vor pastra pe ele patina timpului. Din pacate, asta e realitatea multor sate din Romania. 😦

    • Carmen,in urma cu 17 ani am vrut sa ne mutam la tara toata familia.N-au vrut nici rudele sa vinda,nici altii din zona in care am incercat.Ba chiar ne-au pus piedici.
      Sint rai taranii care au locuit in apropierea oraselor si de aceea ramin satele nepopulate si in cele din urma pustii.

  7. incarcate pozele de amintiri, de doruri dar si de o pace, impacare in fata trecerii vremii, a schimbarilor implacabile. cine stie ce va fi? toate lucrurile de care nu avem nevoie dispar. cei care vin din urma au alte valori, iar taranii poate se vor trezi sa accepte si pe altii langa ei sau vor muri singuri in pustietate.

  8. M-a impresionat mult acest post, o reintoarcere in timp dupa multi ani. Totusi, nu stiu de ce, dar mi se pare extraordinar de frumoasa acea bisericuta singuratica, dar plina de amintiri, unde fiecare lucru isi are o poveste. Daca este ridicata prin 1800 cum de nu este monument istoric, adica sa se ocupe cineva de ea?

    • Daca maresti fotografia cu istoricul,vei vedea ca s-a ocupat cineva.Urmasii celor care au ridicat-o.
      Ultimii descendenti ai familiei Ciacoi au facut toate demersurile pentru restaurare,dar …stii si tu,nu se pooate.Asa ca s-au apucat de treba cu mesterii din Maramures si dupa aceea au resfintit-o.Din pacate n-au gasit artistii renovatori dispusi sa refaca si pictura,atit cit a mai ramas.
      Exista si o biserica noua,in mijlocul satului care pe mine nu ma atrage.De cite ori revin in zona merg la cea veche si intr-o atingere sau o imbratisare ma reincarc de dumnezeire.

  9. Reblogged this on Fosile şi pietre.

  10. Mi-ai adus aminte de bisericuța veche, din cimitirul de la mine. Veche, micuță, prima biserică a orașului, pe atunci sat. O vizitam când eram copil. Altarul, cu câteva icoane, cu un rând de odăjdii lăsate acolo, cu scara dintr-un lemn cioplit, pe care se urca în turla clopotniță,… Amintiri.
    Azi, bisericuța s-a mărit, a fost „consolidată” cu stâlpi din beton, are clopotniță nouă, dar… nu mai este nimic din ce-a fost. Ziduri goale. În 2009 încă mai puteam vedea picturile, care astăzi nu mai există.

    Și mă întreb: ce este mai rău?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: