Despre

Ne-am cunoscut in 1966.Eram colegi de clasa la Sc.Gen.nr 1 de la noi din cartier.

El desena frumos ,eu cintam la vioara.El participa la expozitiile interscolare,eu cintam in orchestra scolii si participam la concursuruile interscolare.

Era ceva  care ne apropia.Bicicleta  si SF cu incepere de la Jules Verne.Orice carte aparea o cumparam amindoi in dublu exemplar,o citeam deodata si-apoi  comentam, construiam, divagam,visam…

Prin a VI-a ne cataram in toti copacii din parc si esacaladam deasupra pesterii de pe Cetatuie.Prin clasa a VII-a am facut primul tur cu bicicletele.Turul Transilvaniei.

El se pregatea pentru Arte Plastice iar eu pentru Muzica.

Am scotocit impreuna toate padurile din jurul orasului si toate subteranele si tunelurile care datau de pe vremea cetatii.

A VIII-a a fost pentru pregatire pentru liceu.

Am intrat amindoi…fara loc.El a ajuns la Transporturi iar eu la un liceu cu profil filologic.

De aici a inceput adevarata viata.Orientare in teren accidentat,ciclocros  la CSM,drumetie si escalada.Ne-am trait iubirile impreuna si ne-am jurat prietenia cum am citit in carti si am vazut in filme:ne-am facut frati de cruce (cu taierea aferenta cu cutitul si baut singele ).N-aveam nevoie de asta,dar daca asa se facea in carti…

Cite aventuri,cite chefuri,motorete,masini,casatoriile,copii,casatoria copiilor,impreuna,mereu impreuna.

Si,de fapt la asta am vrut sa ajung.

Atirnati pe stinca,daca unul se lasa sa cada,celalalt ar fi avut o sansa sa supravietuiasca.Nu,impreuna am venit,impreuna mergem acasa…sau murim amindoi.

Unul l-a dus in spate 25 km pe celalalt care s-a ranit pe munte.Celalalt l-a scos din mijlocul unei haite de ciini de stina intaritati de urs.

Oricind a fost nevoie,au  spus “prezent” amindoi.

S-a intimplar sa merg singur la o traversare pe munte.El n-a putut veni,dar m-a intimpinat in cealalta parte  si-am mers impreuna acasa rizind,cintind…

Au fost multe,foarte multe situatii limita,dar in acesti 44 de ani,am fost mereu alaturi sau la dispozitie.

Ne-am spus ce era de spus cu sinceritate fara sa consideram asta un afront.Am fost si sintem corecti.

ACEASTA ESTE PRIETENIA!

Este ceva ce nu implica obligatii de rudenie sau de alta natura.

I-as intreba pe cei care (aici pe bloguri) folosesc atit de des cuvintul “Prietene!”,stiu ce inseamna asta?

Si-ar da viata pentru cei care le calca blogul si la care le spun ,Prietene?

Au incredere ca cei carora le spun atit de usor”Prietene” si-ar da viata pentru ei?

Si-ar pune ipoteca pe locuinta?

Ar risca sa ramina fara nimic si fara bani cu singura consolare ca o fac pentru un prieten?

30 răspunsuri

  1. Ceea ce spui tu aici se intampla rarissim.
    Si intr-adevar rostim mult prea usor cuvantul „prieten”…

    • Am dat un exemplu,dar sintem mai multi si sint multi care aplica intelesul cuvintului.Din pacate sint multi care il folosesc asa,ca pe un fel de salut.

  2. Putini reusesc sa inteleaga ce inseamna o prietenie adevarata. Ma bucur ca ma aflu si eu printre ei.

    • Servus,Futi!
      Se pare ca si la tine noaptea este un bun prilej de cercetare,de cunoastere.
      Sper sa mai stam impreuna la o poveste.

      • Mai stam, cu siguranta. Dar sa fie si c-o dusca de ceva data viitoare 🙂 pentru dezlegarea cuvintelor.

    • Se poate.Ca pe la noi se face si de prune (55 grade)si de mere (50 grade).Daca ti se pare prea mare temperatura pentru rebus,incape si-o bere pentru racoreala.

  3. Criteriul care sta la baza unei prietenii este controversat. Unii sustin ca ar fi afinitatea, potrivit dictonului” cine se aseamana, se aduna“. Altii, dimpotriva, neaga afinitatii rolul de a inchega prieteniile spunand ca cei ce se aseamana, se pismuiesc unii pe altii. In sfarsit, altii afirma ca de fapt contrariile se atrag, intocmai ca electronii cu protonii intr-un atom, ca din disonante rezulta cea mai frumoasa melodie.

    Dupa Aristotel, ratiunile care stau la baza prieteniei sunt trei: binele, placutul si utilul; iar corespunzatoare acestora exista trei tipuri principale de prietenii: prietenie bazata pe virtute, pe placere sau pe interes. Atasamentul reciproc intre cei ce au legat prietenia se va baza deci pe ceea ce a determinat aceasta legatura.

    • Multumesc pentru adaugiri,dar ramin valabile intrebarile de la sfirsit.

      • „Si-ar pune ipoteca pe locuinta?”

        Nu ! Alexandru, Daca mi-ar cere asa ceva nu-mi este prieten, Nici eu nu-i sunt ,pentruca n-am stiut sa-l ajut mai devreme sa nu ajunga in aceasta ultima situatie . N-am comunicat i prietenia noastra.

        „Si-ar da viata pentru cei care le calca blogul si la care le spun ,Prietene?”

        Nu pot raspunde, n-a fost cazu’ dar locuiam in Buc la cutremurul din ’77 si mi-am salvat prietena.

        „Ar risca sa ramina fara nimic si fara bani cu singura consolare ca o fac pentru un prieten?”

        Nu ! motivatia se gaseste in prima parte a raspunsului meu.

        Aplicand aceasta scara de valori,a ta ! , in definirea prieteniei mi se pare ceva exclusivist, dus la extrema .
        Eu te consider prieten in urma faptului ca ai urmat un simplu sfat pe care ti l-am dat in momentul in care doreai sa-ti faci blog. Nefiind eu un cunoscator te-am indrumat catre CristianDima, concitadin, pe care l-am remarcat dandu-ma si eu pe bloguri.
        Ai avut curaj si iata ai reusit ! Toate cele bune ! prietene !

      • Servus Mihai.
        Tu te dai de mai mult timp pe bloguri si probabil de aceea nu ti-ai facut un blog al tau.Sau ti-ai facut dar ai gasit modalitatea de a nu-l arata.
        Iti amintesti care au fost reactiile tuturor cind am zis sa nu mai „Pingeleasca”.O adevarata furtuna.Am gasit dupa aceea modalitatea de a opri pingurile din meniu si s-au linistit toti.A venit,apoi „judecata” si in sistem haita au atacat-o pe cea care n-avea nici o vina,iar cind mi-am asumat vina,in mare parte s-au retras si n-au prea venit pe aici.Oare ce-o fi?Pina aduc laude cu superlayive la superlative e ok,daca imi pernit sa am o parere sint pus la colt.
        Ziceai si tu ca am gasit o modalitate de a arata cite ceva,mai despre pietre,mai despre muzica.Poate ca nu,pentru ca am impresia ca nu intereseaza -cel putin nu in linia asta -decit sa pot fi adaugat la gramada.
        Poate ca e o noua forma de „educatie”,poate ca este un scop pe care eu nu-l vad inca.
        Te intreb,ce se va intimpla cu gramada asta de tineri fara coloana,fara personalitate care plutesc intre real si virtual,daca cel pe care-l pupa ii lasa balta?
        Prefer sa-mi pastrez valorile care m-au adus pina aici.

  4. alexandru, virtualul este doar o supapă. cei cărora le spun prietene în virtual sunt oameni pe care îi cunosc și în real, iar în real am prieteni foarte foarte foarte puțini, oameni cărora nu trebuie să le spun astfel ca să știe cât de mult înseamnă pentru mine.
    așa cum am mai spus și în alte ocazii, citesc acele bloguri care mie îmi transmit ceva, comentez acolo unde am de spus ceva, scriu pe blogul meu și în pagina despre parfumuri dacă și când am de spus ceva. nu toți cei care m-au însoțit o vreme o mai fac și astăzi, chiar și eu am bloguri pe care nu le mai citesc deși o făceam cândva, ba chiar am primit și multe reproșuri că nu trimit pinguri, că nu comentez și alte copilării.
    și repet… virtualul este doar o supapă, o nevoie de comunicare ce nu trebuie să substituie realul.

    • Pisi,ai spus-o si tu .Le spui asa doar celor pe care ii cunosti .Nu o faci pentru absolut toti cei care-ti trec pragul (blogul).
      Oare nu se depreciaza valoarea si sensul cuvintului prea des folosit?
      In ce priveste supapa, „nevoia de comunicare ce nu substituie realul” o poti satisface pe calc.personal,nu sa o raspindesti in eter.Este nevoia de a comunica,iar asta este ceva real.

      • alexandru, eu folosesc blogging-ul pentru a cunoaște oameni. îmi plac oamenii și stau ore în șir să-i privesc. sunt fascinantă de om. dar nu mă împrietenesc cu toți cei pe care ajung să-i cunosc. și nu îmi plac politețurile de genul eu îți dau pinguri, dă-mi și tu, eu scriu la tine zece comentarii, scrie și tu la mine tot atâtea.
        da, nevoia de comunicare este reală, dar își pierde din substanță, din autenticitate în real. experiențele mi-au demonstrat că noaptea toate pisicile sunt.. negre. 😀

      • Pisi,intuneric total este doar in mina sau in pestera (daca nu folosesti ceva pentru imprastiat intunericul).La lumina lunii pisicile pot avea nuante si in mod sigur,miauna diferit.

  5. Într-adevăr ai descris o prietenie în adevăratul sens al cuvântului. Printre bloguri putem să îi spunem amiciţie, dar poate preferăm să îi spunem mai bine prietenie, pentru că de cele mai multe ori simţim căldura celuia care are răbdarea de a ne citi „blaivernele” şi a ne face urări de bine şi a se gândi la noi din când în când.

    • Cristian, ma bucur ca intelegi valoarea aplicata a cuvintului,ca stii ca poti avea rabdare si oferi caldura fara sa ceri nimic in schimb ,ca pe asa ceva se cladeste prietenia.

  6. Putini inteleg ce inseamna prietenia adevarata… Eu una am doar doua prietene, prietene in adevaratul sens al cuvantului… prima prietena o am din gradinita, scoala generala, liceu… si e o poveste frumoasa legata de sotul ei, pe care l-a cunoscut prin intermediul meu ( el ma curta pe mine, iar eu i-am dat adresa ei, i-am recomandat-o pe ea).. acum sunt stabiliti in Germania, pastram legatura… o prietenie de 35 ani ;)… a doua prietena, mi-am facut-o cand m-am casatorit si a trebuit sa vin in orasul sotului meu… suntem prietene de 17 ani, ne sunam si la miezul noptii daca, vreruna din noi are vreo problema… asta este prietenia adevarata, care dureaza ani de zile, fara invidii…

  7. eu cred ca exista mai multe grade de prietenie, exact ca si apropierea dintre oameni, care se face gradat cand descoperi o afinitate. ceea ce ai descris tu, este o prietenie rara si adanca. dar exista in virtual oameni care pot fi atenti, dispusi sa te asculte,care iti ofera un sfat de care ai mare nevoie intr-un moment si pe care ii simti prieteni.
    poate dam prea mare importanta cuvintelor si clasificarilor. si cerem prea mult de la oamenii care pot oferi doar putin.

    • Red,exista astfel de oameni peste tot nu numai in virtual si chiar daca le simti caldura si iti sint apropiati nu-i apelezi in mod repetat,”prietene”.Mai ales daca le stii numele.
      Cu „este senzational” si „exact la asta m-am gindit” si alte superlative parca ma pot obisnui (desi greu),dar stiind ce este un prieten,mi-e greu sa accept apelativul,iar cel (cei) care-l foloseste se simte jignit,o ia ca pe un afront,daca-l rog sa n-o mai faca.
      Poate ca nu sint „suficient pregatit”pentru bloguri,daca consider ca in momentul in care am raspindit in eter niste pareri,ginduri,idei nu se pierd,nu raspunde un robot ci un (mai multi) om aflat undeva,oriunde,care si el ca si mine,este real.Si-atunci,acest „virtual” nu este un real un pic mai mascat?

  8. cred ca aici fiecare poate apare un pic cosmetizat si poate unii incearca sa para ceea ce nu sunt. intamplator, am prins dialogul la care te referi si stiu ce vrei sa spui. generatia tanara are o alta perceptie a cuvintelor,fara a insemna ca sunt superficiali,poate doar grabiti si din dorinta de a cuprinde cat mai multe,mai si gresesc. mda, eu sunt „porumbelul pacii”,mereu.

  9. e adevarat ca s-a diluat mult sensul termenului – totusi pentru a repune cuvantul in drepturi e d’ajuns o anumita intonatie (ca la chinezi :)) ) sau dupa pronuntare se poate face o pauza semnificativa (precum facea Iosif Sava cand pomenea de Bach!)
    Iar la exprimarea in scris cred ca-i d’ajuns contextul in care e folosit ..
    zic si eu! :))

  10. Un articol superb… un articol in urma caruia comentariile chiar nu isi mai au rostul…

  11. A republicat asta pe Fosile şi pietre.

  12. O prietenie autentică e un dar rarissim. Un dar pe care-l meriți pe deplin, cred, citind postarea…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: